ORIZONTURI DE ARTĂ. ARTIŞTI ROMÂNI ŞI ITALIENI, FAŢĂ ÎN FAŢĂ

Biblioteca Orizonturi de Artă: publicăm integral cărţi şi albume de artă

În secţiunea Biblioteca Orizonturi de Artă ne propunem să publicăm integral, în format electronic (pdf), atât cărţi editate (volume individuale, volume colective, volume traduse, monografii, cataloage şi albume), cât şi lucrări inedite (teze de doctorat/master/licenţă etc.) referitoare la arta românească şi la arta italiană, precum şi la legăturile şi interferenţele cultural-artistice italo-române. Invităm în acest sens artiştii, editorii şi operatorii culturali în general să contribuie la îmbogăţirea acestei biblioteci pe care o punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi, permanent consultabilă online.



Galeria de artă „Dante 700” a revistei noastre

În spaţiul special Dante 700, dedicat „Poetului Suprem”, aducem contribuţia revistei noastre la evenimentul anului în Italia. Pentru luna septembrie, care marchează 700 de ani de la moartea lui Dante, îmbinând literatura şi arta, am pregătit o galerie specială cu operele pe care prietenii artişti le-au dedicat inegalabilului autor al Divinei Comedii. Am reunit aici lucrări de pictură, grafică, gravură şi sculptură semnate de artiştii: Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș, Bogdan Nueleanu, Marius Vesa, Anastasia Stoiciu şi Marina Socol. Galeria este realizată de Afrodita Cionchin.



Dante, atunci și acum. Dialog despre grafica artistei Marina Socol

Serafina Pastore dialoghează cu artista Marina Socol despre grafica sa care traduce în imagini dimensiunea umană şi poetico-filosofică a Infernului: „Desenele mele lineare sugerează suferința prin intermediul poziției corpului, intensificată prin distanţa între diferitele figuri, ca semn al singurătăţii. Titlul douăzecișidouǎ de infernuri dantești, cu litere mici, sugerează cât de nesemnificativ este individul în această condiție și este circumscris literei grecești omega ca reprezentare a sfârșitului etern sau, cum spune Dante, «Lăsați orice speranța voi cei ce intrați!»”.



Anchetă exclusivă: Femeia artist în România şi în Italia

Revista noastră a iniţiat o anchetă exclusivă privind condiţia femeii-artist în România şi Italia. Reunim în acest spaţiu contribuţiile a zeci de invitate din lumea artelor vizuale şi învățământului superior de artă, a criticii de artă şi curatoriatului, din diferite generaţii, centre universitare şi filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România. Un demers coral prin care, pe lângă reflecţia prilejuită de schimbul de idei, ne putem bucura de o splendidă galerie de lucrări prin care artistele ne ilustrează particularitățile feminine pe care le reprezentă în propria creaţie. Anchetă realizată de Afrodita Cionchin.



Comentariu la expoziția „Predarea fibrei, între artă și design”

Întreaga lună iulie, Galeria Cuhnia a Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” a găzduit expoziţia colectivă Predarea fibrei, între artă și design. Manifestarea, care a adus la rampă exprimările plastic-decorative ale câtorva remarcabili tineri studenţi ai departamentului de la UNArte, a fost pentru coordonatorul ei, Dorina Horătău, „un complex şi integrat experiment estetic, care mi-a permis să fac apel, pentru propunerea expoziţională, la o bună parte din experienţa acumulată de-a lungul timpului ca mentor, ca organizator de evenimente şi ca artist”.



Noutatea artei lui Giotto

Otilia Doroteea Borcia prezintă, într-o excelentă sinteză, noutatea artei lui Giotto, primul mare artist al Italiei pre-umanistice și pre-renascentiste, pictor, sculptor și arhitect. A devenit un artist simbol chiar din timpul vieții, un adevărat mit cultural, bucurându-se de o considerație ce a crescut în secolele următoare. Dacă sistemul lui Dante Alighieri are o structură doctrinară modelată pe gândirea Sfântului Toma de Aquino, sistemul lui Giotto are o structură etică influențată de Sfântul Francisc de Assisi. Limbajul lui este gotic și elimină ce rămăsese bizantin în cultura gotică europeană.



Omagiu Maestrului Mircia Dumitrescu, la împlinirea vârstei de 80 de ani

Maestrului Mircia Dumitrescu, omagiul revistei noastre la ceas aniversar! Născut la Căscioarele, în 3 iulie 1941, Mircia Dumitrescu este în primul rând grafician, așa cum îi place să spună. Apoi sculptor și pictor român. Dar în atelierul lui din Calea Griviței, situat în clădirea Muzeului Național al Literaturii Române din București, găsim destule lucrări și pentru câteva expoziții de ceramică. Este membru corespondent al Academiei Române și a predat timp de mulți ani gravura ca profesor universitar doctor la Academia de Arte Plastice din București. De Anastasia Stoiciu.



Hortensia Mi Kafchin: „Firul Ariadnei este propria-mi existență”

„Procesul de feminizare implică deconstrucţie și restructurare, iar pentru asta este nevoie de o înțelegere a propriei existenţe”. Hortensia Mi Kafchin aduce o nouă perspectivă în amplul nostru proiect dedicat femeilor-artist din România şi Italia. Artista (n. 1986), care a crescut într-un corp masculin cu numele Mihuț Boșcu Kafchin și în prezent trece la propriul gen, lucrează și locuiește în Berlin. Despre artă şi drumul către sine, într-un dialog dens şi intens realizat de Afrodita Cionchin, însoţit de o galerie reprezentativă de lucrări din ultimii ani şi dintre cele mai recente.



Reporter-poet în misiunea „Fact Finding”. Dialog cu artista Alex Bodea

De la reportaj la artă. Artista Alex Bodea (n. 1981) ne vorbeşte despre metoda Fact-Finding (literal, descoperirea de fapte) pe care a creat-o şi o dezvoltă în continuare împărtăşind-o persoanelor din diferite medii socio-profesionale, despre galeria The Fact Finder pe care a deschis-o la Berlin în 2017, ca şi despre romanul grafic omonim pe care l-a publicat în 2020, în limba italiană, la editura BeccoGiallo din Padova. Formată la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Alex Bodea trăieşte şi lucrează în Germania, la Berlin, din anul 2011. Interviu de Afrodita Cionchin.



Alia Bakutayan; „Arta ne aduce aminte de lucrurile pe care le-am uitat”

„Me and my memories from Yemen”. Prezentă pe simeze cu o expoziţie personală deschisă până în 19 iulie la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi curatoriată de Ana Negoiţă, Alia Bakutayan este invitata noastră în ancheta femeia-artist, care se îmbogăţeşte în iulie cu o nouă serie de interviuri. „Arta ne aduce aminte de toate lucrurile pe care le-am uitat. Acestea influențează viața și evoluția noastră ca oameni, de aceea la un moment dat în viață trebuie înfruntate, eu am făcut-o prin artă, un proces terapeutic”. Interviu de Afrodita Cionchin.



Olivia Nițiș: „Istoria artei este un exemplu al gândirii de tip exclusivist”

„Dacă privim cu atenție, putem observa că istoria artei este un exemplu al gândirii de tip exclusivist, iar arta și teoria feministă s-au articulat pe fondul aceleiași probleme, apărând astfel necesitatea unor istorii de recuperare și/sau a unor istorii paralele. Probabil că absența acestui tip de maturitate și awereness cultural și social ne împiedică să construim în forță și coerent”. O altă perspectivă în ancheta noastră, cu Olivia Nițiș, curatoare independentă, istoric de artă și cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Interviu de Afrodita Cionchin.



Nada Stojici: „În sculpturile mele, găsești culoare, parfum, lemn, iubire”

„Pictura, desenul, instalația, sculptura tactilă, toate fac parte din mine și îmi sunt cele mai apropiate ca forme de exprimare și cunoaștere. Restul, materia, lupta cu sculptura sunt cazne tehnice, raționale, pe care abia aștept să le duc la sfârșit, să le pictez și să le parfumez”. Nada Stojici ne vorbeşte despre sincretismul genurilor în creaţia sa şi despre sculpturile parfumate realizate în colaborare cu Octavian-Sever Coifan, singurul parfumier român absolvent al Institutului Superior de Parfumuri și Cosmetice de la Versailles.. Interviu de Afrodita Cionchin.



Broderia veșmintelor din pictura europeană a secolelor XV-XVII

La o privire atentă, un detaliu al vestimentației unor personaje din pictura renașterii și barocului relevă mici comori ascunse, în mare parte necunoscute istoricilor și admiratorilor de artă. Este vorba despre diferitele tipuri de broderii pictate, amplasate pe tivurile hainelor personajelor care populează tematica biblică. Broderiile veșmintelor Madonelor lui Rafael Sanzio (1483-1520) sau ale lui  Pinturicchio (c. 1454-1513), spre exemplu, sunt o înșiruire de semne și simboluri de o mare varietate de scrieri imaginare, diferite de la o lucrare la alta. De Linda-Saskia Menczel.



Camil Mihăescu: Alb-negru-aur, gama cromatică a lumii în care trăim

„Îmi place să rămân într-o gamă cromatică limitată, poate austeră pentru unii. Această alegere vine tot din filozofie și codifică oarecum lumea în care trăim: alb-negru-aur / bine-rău-lumina spirituală”. Camil Mihăescu, decanul Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, ne vorbeşte despre propria creaţie şi activitate didactică, despre provocările artistului vizual din România zilelor noastre şi despre realitatea artistică timişoreană, într-un interviu dens, dinamic şi captivant, însoţit de o bogată galerie de lucrări. Interviu de Afrodita Cionchin.



Texte de(spre) expoziții. Precogniții ale artiștilor, acum și secolul trecut

Inaugurăm în acest număr o nouă serie de articole intitulată Texte de(spre) expoziții, sub semnătura Anei Sultana Cipariu, publicist și curator, interesată, cu precădere, de textele care însoțesc expozițiile. În prezent, scrie o teză de doctorat cu titlul Poetica textului curatorial la Școala Doctorală a Universității din București. În seria Texte de(spre) expoziții, Ana Sultana Cipariu propune spre analiză și interpretare statement-uri curatoriale a căror actualitate o consideră relevantă în contextul artei contemporane. În acest prim episod, despre precogniţii ale artiştilor, acum şi în secolul trecut.



Ancheta femeia-artist între România şi Italia. O premisă comparativă

Prin ampla noastră anchetă femeia-artist desfăşurată în paralel în România şi Italia sondăm percepţia profesionistelor din sectorul artei prin zeci de contribuţii care ne oferă, prin pluralitatea experienţelor şi punctelor de vedere, o fotografie a realităţii zilelor noastre şi o incursiune în evoluţia istorică a condiţiei femeii-artist. Din perspectiva noastră româno-italiană, propunem o premisă comparativă, prezentând datele existente în Italia în sectorul artei, din studiul Donne Artiste in Italia - Presenza e Rappresentazione, Nuova Accademia di Belle Arti di Milano, 2018. De Afrodita Cionchin.



„Textilul educă”. În dialog cu Dorina Horătău

„Textilul educă. Multe familii avute pot avea în casă pictură, grafică, sculptură chiar – dar extrem de puţine au ca obiect de artă preferat o tapiserie, o ţesătură de mare calitate. Chiar dacă sună uşor arogant, mă risc: îţi trebuie disponibilitate spirituală superioară pentru a aprecia, pentru a te bucura de un obiect textil”. O spune Dorina Horătău, artist vizual, director al Departamentului Arte Textile - Design Textil din cadrul Facultății de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Arte, București, într-un amplu interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Luisa Tuntuc: „Piața artei are prejudecăți puternice, ZERO artiste în top”

„Să nu ne prefacem că nu există o discriminare de gen, iar piața artei reflectă prejudecăți puternice atât în lumea artei, cât și în lumea reală. Până nu se vor schimba sistemele de gândire, nici piața nu se va schimba. Cât priveşte reprezentarea românească, două nume importante sunt de menţionat, Geta Brătescu şi Ana Lupaş, cu lucrări în unele dintre cele mai prestigioase instituţii culturale internaţionale”. O perspectivă româno-americană ne-o oferă Luisa Tuntuc, artist vizual şi Director adjunct al Institutului Cultural Român de la New York. Interviu de Afrodita Cionchin.



Judit Angel: „Curatoriatul a fost în mare parte o muncă de autodidact”

„Având studii de istoria artei și muzeologie, m-am profilat pe artă contemporană și curatoriat, a fost în mare parte o muncă de autodidact, la fel ca la majoritatea colegelor mele de generație din România.”. Intervine aici Judit Angel, curator şi istoric de artă. În prezent este director la tranzit.sk Bratislava. Între 1986 și 1998 şi-a desfăşurat activitatea curatorială la Muzeul de Artă din Arad, continuând apoi la Műcsarnok/Kunsthalle Budapesta. În 1999, a fost curator al expoziției Reportaj din Pavilionul României de la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia. Interviu de Afrodita Cionchin.



Cosmin Năsui: „Avem încă puţine studii&monografii dedicate artistelor”

„Avem încă foarte puţine studii sau monografii dedicate artistelor, iar pentru cele mai multe dintre ele încă nu avem clarificate nici măcar cunoştinţe minimale de tipul datelor biografice”. Intervine aici Cosmin Năsui, curator, istoric și critic de artă şi fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. A scris şi coordonat diverse cărți de sinteză și monografii, printre care Centenarul femeilor din arta românească (2 vol, Ed. PostModernism Museum). Interviu de Afrodita Cionchin.



Viața și patimile Mântuitorului în pictura italiană din sec. XIV-XVII

Semnalăm recenta apariţie, în limba italiană, a cărţii La vita e le passioni del Salvatore nella pittura italiana dal Trecento al Seicento („Viața și patimile Mântuitorului în pictura italiană din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea”), Ed. Eikon, 2021, de Otilia Doroteea Borcia, conferenţiar doctor la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Semnând prefața volumului, Angelo Manitta, profesor, poet, critic și istoric literar, subliniază că este un volum bogat, cu peste trei sute de pagini, în care se pot distinge patru parcursuri: artistic, istoric, hristologic și spiritual.



Reprezentarea gravidităţii în arta secolului XX

„Până la recuperarea corpului feminin prin feminismul celui de-al doilea val în anii 1960 și 1970, reprezentările oneste ale sarcinii erau rare în artele vizuale”, a scris Lydia Figes pentru „Dazed”, în 2020. Astfel, în secolul XX, lucrările unor renumite femei-artist precum Paula Modersohn-Becker, Barbara Morgan, Alice Neel, Sally Mann, Nan Goldin sau Chantal Joffe înfăţişează graviditatea cu onestitate, dincolo de delicatețea obișnuită cu care a fost reprezentată istoric de bărbaţii artiști. De Maria Magdalena Pătrăşcan-Ghizdavet.



Comunicarea persuasivă prin vestimentație

Ideea de manipulare este un concept contemporan care presupune o inducere în eroare, în scopul obținerii unor avantaje. În cazul vestimentației, componenta estetică este implicată în toate formele de manipulare. Jocul formelor şi al culorilor în vestimentație acționează ca un puternic impuls seductiv. Cultul vedetelor, inițiat de industria cinematografică, aduce în opinia publică modele colate pe anumite tipologii: vampa seducătoare, ingenua, femeia misterioasă şi cerebrală. Bărbaților le sunt propuse modele de tipul gentleman-ului rasat sau genul macho. De Laura Mureşan.



Florica Prevenda: „Am încercat să văd pictura din alte perspective”

Continuăm ancheta noastră exclusivă dedicată femeii-artist în România şi Italia printr-o nouă serie de interviuri care aprofundează tematica, propunând noi abordări şi perspective curatoriale: În această pagină vă prezentăm interviul cu Florica Prevenda, unul dintre cei mai inovatori artiști români din sfera picturii contemporane: ,„Am încercat să văd pictura din alte perspective, să n-o limitez ci să adaug elemente din celelalte discipline”. Interviu realizat de Afrodita Cionchin. Contribuţiile celor 39 de invitate de până acum sunt reunite în secţiunea specială Ancheta exclusivă femeia-artist.



Lia Perjovschi: „Sunt un cetăţean revoltat al acestei planete”

„Mi se potriveşte să spun că sunt un cetăţean revoltat al acestei planete, angajat social şi politic”, afirmă Lia Perjovschi, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali din România, fondatoarea și coordonatoarea AAC/CAA (Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei), o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începînd din 1985, și a KM (Muzeul Cunoașterii/Knowledge Museum), un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de artistă în 1999 şi care continuă pînă astăzi. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Maria Rus Bojan:„Pavilionul României, încercare majoră pentru curator”

„Îndrăznesc să spun că Pavilionul României de la Veneția reprezintă o încercare majoră pentru oricine se încumetă să se aventureze într-un astfel de proiect. Mai întâi, pentru că avem de-a face cu un format vetust de reprezentare națională, iar Bienala de la Veneția nu e doar cea mai mare expoziție de artă contemporană din lume, ci este şi o competiție deschisă cu celelalte ţări participante, un soi de Eurovision”. Ne mărturiseşte Maria Rus Bojan, curator şi critic de artă. În 2011, a fost curatorul Pavilionului României la Bienala Internațională de Artă de la Veneţia. Interviu de Afrodita Cionchin.



Daria Ghiu: „Aştept mai multe artiste la Veneţia, în Pavilionul României”

„După 1990, artistele nu sunt neapărat foarte vizibile la Veneția, din păcate. În 2017, deci în urmă cu doar patru ani, curatoarea Magda Radu dă voce unei artiste importante, într-o expoziție solo: Geta Brătescu. E prima oară când vedem o personală în Pavilionul României dedicată unei artiste!.Aștept să văd mult mai multe artiste și curatoare în viitor în Pavilionul României”. Afirmă Daria Ghiu, critic de artă şi curator, care s-a ocupat îndeaproape de istoria Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneția. Interviu de Afrodita Cionchin.



Ioana Ciocan: „În România, potențialul femeilor este nevalorificat ”

„În România, potențialul femeilor rămâne nevalorificat din cauza inegalităților de gen care se regăsesc și în prezența expozițională. Acesta este motivul pentru care la Art Safari 2021 vom vedea o expoziție dedicată artistelor în proporție de100%, Seducție și triumf. Femei-artist în România”. O spune Ioana Ciocan, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București - Art Safari, cel mai mare eveniment din România dedicat artei, ajuns la cea de a opta ediție care se va desfăşura între 16-26 septembrie 2021. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Aurora Király: „Cred că în zona artei femeile reprezintă o forță”

„Cred că în zona artei femeile reprezintă o forță. Alegerea subiectelor, îmbinarea laturii emoționale, a vulnerabilității, intuiției, cu violența unor mărturisiri și puterea poveștilor pe care acestea le aduc în spațiul public fac discursul artistelor contemporane memorabil și necesar. Este important să facem vizibile istoriile femeilor și artistelor și să integrăm aceste discursuri pe scena locală și internațională”. Este ceea ce susţine Aurora Király, care sondează domeniul artei contemporane din diverse perspective: ca artistă, curator, manager cultural. Interviu de Afrodita Cionchin.



Ioana Marinescu: „Curatoriatul e un mediu mai dificil pentru femei”

„Lucrez la Galeria H’art de când aveam 19 ani. La început m-am confruntat cu dificultățile specifice vârstei. Aş spune că un anumit tip de idealism m-a făcut să cred că în esență bărbații și femeile au șanse egale să curatorieze expoziții și să scrie despre artă. Un anumit tip de fragilitate personală mă face să cred că e un mediu mai dificil pentru femei. Dar în timp am descoperit că și fragilitatea vine cu un anumit tip de putere și autoritate”. Ne mărturiseşte Ioana Marinescu, istoric de artă, curator şi asistent manager la Galeria H'art. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Mădălina Mirea: „Adaptabilitatea ca supraviețuire a demersului artistic”

„În cei 20 de ani de când am terminat școala, nu am ratat aproape niciun prilej să constat faptul că modelele teoretice care ne-au fost predate nu mai aveau niciun fel de aplicabilitate în practica artistică, contemporană. Ideile se succed azi cu mare repeziciune, circulă cvasi spontan prin intermediul internetului. Adaptabilitatea mi se pare, azi, o condiție sine qua non a fiecărui demers, fie el teoretic sau de practică artistică”. Afirmă Mădălina Mirea, curator şi muzeograf la Centrul Cultural Palatele Brancovenești de la Mogoșoaia. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Ioana Iuna Şerban: „Explorez varianta personală de a fi curator”

„Pentru mine, a fi curator e un lucru pe care-l explorez de 5 ani, de când lucrez la MARe, trecând prin cercetare, alcătuirea expozițiilor, relația cu artiștii, înțelegerea scenei de artă românească, articularea ideilor, a conceptelor, a textelor. Curatorierea fiind o instituție încă la început de drum în România, cred că există libertatea (și avantajul) de a te putea juca, de a putea explora varianta personală de a fi curator și de a lucra cu arta”. Ne mărturiseşte Ioana Iuna Şerban, curator asistent la MARe (Muzeul de Artă Recentă). Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Ana Daniela Sultana: „Femeia-artist, un spectru larg, cu multe nuanțe”

„Mă gândesc la expoziția lay me down across the lines de acum doi ani de la Kunsthalle Bega, o colectivă feministă asumată, în cadrul căreia a expus și artista Hortensia Mi Kafchin, născută Mihuț Boșcu Kafchin. Așadar, însăși noțiunea de femeie-artist presupune un spectru destul de larg, cu multe nuanțe, în timp ce condiția în sine implică într-o oarecare măsură și asumarea unui rol sau a unei identități; iar în această privință, nu consider că ar fi ceva de schimbat”. Remarcă Ana Daniela Sultana-Cipariu, curator şi columnist Agenția de cArte. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



„Le Signore dell’arte”. Doamnele Artei italiene în expoziţie la Milano

Le Signore dell’Arte. Storie di donne tra ’500 e ’600 (Doamnele Artei. Femeile-pictor între secolele XV-XVI) este titlul grandioasei expoziţii în program până în 25 iulie 2021 la Palazzo Reale din Milano, care aduce în lumina reflectoarelor figurile feminine italiene active ca mari artiste între Baroc și Renaștere. Sunt prezente 34 de artiste și peste 130 de capodopere care evocă nu doar măiestria compozitivă a acestor pictorițe, ci și rolul social pe care l-au avut în vremurile lor, unele afirmându-se la marile curți nobiliare internaționale, altele ca adevărate antreprenoare. De Irina Niculescu.



Emma Anticoli Borza, o artistă legată de România

Emma Anticoli Borza este artistă, autoare şi ilustratoare de cărţi pentru copii. A participat la numeroase expoziţii colective şi de grup în Italia şi peste hotare. Lucrări ale artistei se află în colecţii particulare atât în Italia cât şi în diverse ţări europene. Deşi a locuit pentru scurt timp la Bucureşti, a fost remarcată şi apreciată astfel încât numeroase din lucrările sale au făcut obiectul unor expoziţii la Ambasada Italiei, la Institutul Italian de Cultură Bucureşti şi la Central Cultural din Cluj. Oraşul Bucureşti este inclus încă o dată în proiectele sale din acest an. De Marina Socol.



Lectură vizuală. Expresii plastice liniare și picturale în acuarelă

Dacă până în secolul al XX-lea formarea unui stil personal era un deziderat pentru fiecare artist, acest obiectiv a devenit mai puțin urmărit astăzi, când artiștii caută să experimenteze o varietate de stiluri căutând în primul rând o adecvare a limbajului vizual și a mijloacelor cu care operează pentru a comunica optim mesajul exprimat. Anastasia Stoiciu analizează aici expresiile plastice liniare și picturale care conturează stilul, pornind de la autenticitatea gestului câtorva autori, selectați din arii temporale și curente artistice diferite.



Monumentul de for public şi reprezentarea socială a trecutului

Asimilarea conceptului de memorie colectivă cu cel de reprezentare socială a trecutului a demonstrat faptul că o memorie colectivă poate fi obiectivizată. Monumentul comemorativ este unul din cele mai remarcabile moduri de obiectivare a acestui tip de reprezentare, materializând sfera conștiințelor individuale și imaginile mentale. Prin monument, reprezentarea socială a trecutului este introdusă în spațiul public, intrând în câmpul vizibilului. În acest sens, este interesant de observat tipurile de emoții și imagini pe care o operă le transmite în spațiul public. De Iancu David Ciprian.



Selfish Work, chip şi creaţie într-un puzzle ideal. Dialog cu Dana Catona

Autoportretul cu diversele sale posibilităţi de declinare în creaţia artistică şi literară reprezintă tema centrală a interviului cu Dana Catona, artist vizual şi conferenţiar la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest Timişoara. Deopotrivă poetă, a publicat recent volumul Tic-tac (Casa de Pariuri Literare). Dialogul porneşte de la proiectul Selfish Work, iniţiat de Dana Catona şi gândit pe ideea de asociere a autoportretului cu o lucrare realizată în perioada de autoizolare. Proiectul s-a încheiat în martie şi reunește propunerile a 55 de artiști vizuali și studenți. Interviu de Afrodita Cionchin.



Filip Petcu: „Restaurator devii, nu te faci, e un proces al devenirii”

Despre domeniul extrem de complex al restaurării, cu frumuseţile, transformările şi provocările sale în zilele noastre, discutăm cu Filip Petcu, artist vizual, pictor și restaurator. Lucrează ca lector la Facultatea de Arte și Design (FAD) de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), şi restaurator de pictură la Muzeul Naţional de Artă Timișoara. De curând, a contribuit la organizarea Workshop-ului online Analiza Multispectrală a Picturilor, care a adunat pe pagina de facebook a CR-CERC un număr de 12.000 de vizualizări și 120 de profesioniști pe platforma Zoom. Interviu de Afrodita Cionchin.



Gh. Tattarescu la Roma: cea mai apreciată perioadă din creația artistului

Gheorghe Tattarescu pleacă la Roma în 1845, unde își petrece întreaga studenție. Moștenirea perioadei sale de studii se va face simțită în cele mai multe dintre picturile sale, în special în ceea ce privește modul în care artistul a tratat lumina. Din această perioadă, chiar dacă studiile și copiile, pe care artistul le face după capodoperele pe care le vede în capitala Italiei, îi ocupă mare parte din timp, istoriografia de artă a fost fascinată de modul în care relația lui Tattarescu cu Revoluția de la 1848 s-a întrevăzut din lucrările realizate în timpul șederii la Roma. De Roxana Modreanu.



Marina Socol, o artistă a liniei

Serafina Pastore ne-o prezintă pe Marina Socol, profesoară cu o îndelungată și rodnică activitate de predare la școala italiană „Aldo Moro” din București, care a acumulat de-a lungul anilor o vastă experiență artistică în domeniul graficii minimaliste. Numeroasele sale lucrări au fost expuse atât în ​​Italia, cât și în România, iar originalitatea viziunii sale a devenit parte a Enciclopediei artiștilor români contemporani publicată de ARC Publishing în 2000. Lucrările sale amintesc de arta lui Brâncuşi prin tematica lor meditativă bazată pe descoperirea adevărului dincolo de iluzie.



Ilustrația de modă între tradiţie şi noile tendinţe

Orizonturi de Artă se deschide colaborării cu Şcolile doctorale, valorificând cercetările doctoranzilor în circuitul cultural al revistei noastre. O primă temă de interes priveşte moda care ne oferă o cheie de citire a culturii moderne și contemporane, ilustrația de modă fiind una dintre reflexiile acesteia, ivită din priceperea, talentul și amprenta personală a ilustratorului. Un articol de Dana Simionescu, cu o galerie reprezentativă de ilustraţii de modă atât din actualitatea internaţională, cât şi din cea românească, marca Ana Cioclov şi Ioana Avram.



Agnes Richter sau broderia ca document al unei subiectivități oprimate

Este interesant de urmărit modul în care broderia s-a manifestat ca un instrument de expresie pentru femei din afara domeniului artistic în secolul al XIX-lea. Studiul de caz realizat de Anca Gyemant o vizează pe Agnes Richter (1844-1918), o croitoreasă născută în Germania. În 1895, a fost internată într-un spital de psihiatrie din Heidelberg unde a stat timp de 23 de ani. Privată de libertate, ea a folosit ceea ce știa să facă, lucrul cu acul și ața, pentru a da expresie materială gândurilor și trăirilor. Broderia a fost pentru Agnes Richter un mod de a nu se pierde pe sine.



Anchetă exclusivă: 29 de invitate despre condiţia actuală a femeii-artist

Vă propunem o anchetă exclusivă privind condiţia actuală a femeii-artist, pe care am realizat-o cu 29 de invitate din lumea artelor vizuale şi a învățământului superior de artă, a criticii de artă şi curatoriatului, din diferite generaţii, centre universitare şi filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România. O pagină corală de excepţie prin care, pe lângă reflecţia prilejuită de schimbul de idei şi puncte de vedere, ne putem bucura de o splendidă galerie de lucrări prin care artistele ne ilustrează trăsăturile şi particularitățile feminine pe care le reprezentă în propria creaţie. De Afrodita Carmen Cionchin.



M.U.S.E.S, între veneraţie şi parodie. De la Tiţian la Manet, până la noi

M.U.S.E.S, contemplația/cugetarea de grup propusă de mai multe naționalități și culturi, pleacă de la vechile inspirații din istoria artei. De la celebra lucrare „Venus din Urbino” (1534) a lui Tiţian la Olympia lui Édouard Manet (1863), la granița dintre venerație și parodie, artişti ai zilelor noastre precum: Andy Dixon, Joel Goodman, Yasumasa Morimura, James Kinser, Yossi Waxman, Bruna Pelissari, Natalie Pereira, Gabriel Koren, Julia Holden, răspund reinterpretând femeia, imaginea femeii, învârtindu-se mereu într-un cerc vicios: de la mamă la zeiță, de la curtezană la inocență. De Diana Andreescu.



Galerie „Femeie citind” în pictura românească şi italiană

În martie dedicăm cititoarelor noastre o ediţie specială la feminin, pornind de la bogata Galerie tematică „Femeie citind” în pictura românească, respectiv „La lettrice” în pictura italiană, cuprinzând în total 60 de lucrări. „Femeia citind” este reprezentată de nume de marcă, de la Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Ipolit Strâmbu, la Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi Gheorghe Vânătoru. „La lettrice” este reprezentată de exponenţii diferitelor curente artistice italiene, de la Macchiaioli la Scapigliatura şi futurism. Galerie realizată de Afrodita Carmen Cionchin.



Sandra Bazavan: „Fotografia, copilul obraznic între ceilalți frați”

„Întotdeauna am considerat fotografia ca fiind copilul obraznic între ceilalți frați. Pictura i-a tras bobârnace, spunându-i că nu-i măreață, că nu-i muncită, că-i o copie palidă a realității și că nu-i nimic grozav în asta. Cinematografia s-a cocoțat și ea în straiele audio-vizuale, uitându-se cu ironie la butonul care surprinde un SINGUR moment și nu 24 de momente pe secundă". Despre fotografie şi provocările între creaţie şi noile tehnologii, ca şi despre realitatea artistică timişoreană discutăm cu Sandra Bazavan, artist vizual şi colaboratoare a revistei noastre. De Afrodita Carmen Cionchin.



Galerie Orizonturi de Artă: Arlecchino în pictura italiană şi românească

În Orizonturi de Artă vă propunem o nouă şi bogată galerie tematică de 55 de opere, realizată de Afrodita Carmen Cionchin şi dedicată celebrei măşti a Arlechinului din Commedia dell'arte. Arlecchino provine din nordul Italiei, de la Bergamo, şi se caracterizează prin vivacitate şi aspectul său multicolor. Figura Arlechinului în pictura italiană este prin excelenţă reprezentată în secolul al XVIII-lea de Giovanni Domenico Ferretti, iar în secolul XX de Gino Severini. În pictura românească găsim figura Arlechinului cu precădere la Iosif Iser, Corneliu Baba şi, în zilele noastre, la Florin Şuţu.



Ioan Augustin Pop: „Nu caut definirea artei, ci povestea întâlnirii cu ea”

„Creația a venit din lumea interioară de multe ori în contradicție cu aritmiile din contextul imediat, profesor am devenit într-o lume determinată instituțional, iar cercetările mele însoțite de întrebări și reacții, independente de clișeele din cultura locală, au stat la baza scrisului. Nu încerc o definire a artei, ci povestea întâlnirii cu ea: în discreție totală și în refugiul propriului imaginar”. Ioan Augustin Pop (n. 1955) este un om al artei într-un sens complex: despre etapele parcursului artistic şi multiplele faţete ale activităţii sale, în amplul interviu realizat de Sandra Bazavan.



Street Art la Timişoara. În dialog cu Corina Nani

Cu artista vizuală Corina Nani (n. 1978), lector la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, discutăm despre un domeniu atipic, Street Art, şi un interesant proiect în desfăşurare, „Virtual FISART 2020 - Street Art From Home”. Din 2011, Corina Nani coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara (FISART), cel mai reprezentativ festival de Street Art din România, fiind interesată de regenerarea şi revitalizarea urbană prin artă, despre care ne vorbeşte în interviul realizat de Afrodita Carmen Cionchin.



Acuarele veneţiene by Ovidiu Iovanel

Luna februarie este în mod tradiţional marcată în Italia de celebrul Carnaval de la Veneţia, însă în acest an atipic publicul din întreaga lume va putea urmări prin streaming o versiune digitală a carnavalului, în zilele de 6 şi 7 februarie, respectiv în 11 şi 16 februarie 2021. În numărul nostru propunem cititorilor revistei o galerie de acuarele veneţiene realizate de artistul arhitect Ovidiu Iovanel, preşedintele International Watercolor Society România, înfiinţată în anul 2016 cu scopul de a promova tehnica de pictură cea mai veche din lume, acuarela.



Angela Cerasuolo şi arta restaurării lui Rafael

Angela Cerasuolo, restauratoare și istoric de artă, conduce departamentul de restaurare al Museo e Real Bosco di Capodimonte din Napoli. În interviul realizat de Giusy Capone, ne introduce în arta restaurării prin intermediul picturii Madonna del Divino Amore a geniului din Urbino, Rafael Sanzio, o admirabilă reprezentare a Sfintei Familii, conservată în colecția Farnese a muzeului. Aceasta a fost considerată o simplă lucrare realizată în atelierul marelui artist până când cercetările Angelei Cerasuolo și ale echipei sale i-au atribuit-o direct lui Rafael, în 2012.



„De-a viața-scunsa”. În dialog cu Adriana Lucaciu

Adriana Lucaciu (n. 1965, Lugoj), artist vizual şi profesor la Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, este laureata Premiului „Aurel Breilean” pentru Arte și Sport la Gala Premiilor UVT 2020, care îmbogăţeşte seria de premii și distincții pe care le-a obţinut pentru activitatea de creaţie. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1993. Despre profesia de dascăl, despre propria creaţie şi arta timişoreană, în amplul interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin, însoţit de o galerie reprezentativă de lucrări.



„Lactation” by Andreea Foanene: „Alăptarea este o formă de pictură”

O reîntâlnim pe Andreea Foanene, artist vizual şi colaboratoare de lungă dată a revistei noastre, într-o perioadă specială din parcursul său uman şi profesional, despre care ne vorbeşte în acest interviu: „În ultimii doi ani corpul meu a adăpostit, a hrănit şi a crescut un copil. În desen am imaginat ipostazele despărţirii de laptele matern şi recâştigarea sub o formă nouă a teritoriului, a corpului, a sinelui. Am folosit carioca, pensula şi creionul. Nu am avut timp de fineţuri. Desenul, laptele şi viţa de vie au format o triadă nemaipomenită”. Interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin.



Saverio Pastor, despre antica artă venețiană a maestrului Remèr

Veneția are nu doar o lagună și un labirint de rii și rieli care se varsă în cele patru mari canale, ci și un mod propriu de canotaj: voga alla veneziana sau voga cu gondola. Mai multe meșteșuguri antice contribuie la construcția gondolei. Dintre acestea, remèrul, adică meșterul și, în același timp, artizanul care sculptează vâslele și fòrcola. Profesie dificilă, bărbătească prin excelență, cândva transmisă din tată în fiu, care necesită măiestrie și deosebită atenție la detalii. Saverio Pastor ne oferă o preţioasă mărturie, în interviul realizat de Ioana Eliad.



Daniel Dăian: „În cazul meu, scriitorul și pictorul sunt frați gemeni”

„În cazul meu, scriitorul și pictorul sunt frați gemeni care s-au regăsit cumva, ușor târziu, unul din celălalt. Cred că dintotdeauna și-au învecinat, într-un fel sau altul, dramele, bucuriile, invocările, rimele și contrastele”. Între 22 decembrie 2020 și 4 ianuarie 2021, Daniel Dăian a fost prezent pe simezele galeriei Art-Hoc din Timişoara, lucrările fiind accesibile și online. În acest fel, a propus opere recente, realizate în perioada cunoașterii, tatonării și adaptării cu mediul artistic din oraşul de pe Bega. Deopotrivă poet, este membru în Uniunea Scriitorilor din România. Interviu de Andreea Foanene.



„Colaj tridimensional” Suzana Fântânariu: artă, memorie, comuniune

Pornind de la un concept drag artistei, vă prezentăm un excepţional „colaj tridimensional” Suzana Fântânariu: artă, memorie, comuniune de spirit, peste timp, cu semenii care i-au marcat destinul artistic ʽnomad', plecând din Baia natală (jud. Suceava) spre Iaşi, trecând apoi prin Cluj-Napoca şi Craiova, pentru a ajunge în cele din urmă la Timişoara. Putem astfel vedea în faţa ochilor, în cuvinte şi imagini, atât autoportretele artistei în diferitele etape de viaţă şi creaţie, cât şi portretele unor remarcabili profesori şi elevi pe care i-a avut de-a lungul anilor. Pagină realizată de Afrodita Carmen Cionchin.



Facultatea de Arte şi Design Timişoara, între trecut şi prezent

Dedicăm ediţia din decembrie a secţiunii Orizonturi de Artă evenimentului aniversar al Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, partener instituţional al revistei noastre: 30 de ani de la reluarea cursurilor după căderea regimului comunist și 87 de ani de la deschiderea primei instituții de învățământ superior de artă din Timișoara. Prin colaborarea decanului Camil Mihăescu, vă propunem o interesantă incursiune în istorie, ilustrată printr-o bogată galerie de imagini de la ampla expoziție care reflectă pe simeze viziunea și traiectul Facultății de Arte și Design Timişoara.



Facultatea de Arte şi Design Timişoara. Dialog Decani peste timp

1989 a fost un moment semnificativ, istoric, nu doar pentru oraș și țară, ci și pentru Universitatea de Vest. În acel timp profesorul Aurel Breilean cerceta programe de studiu pentru înființarea unui învățământ superior de artă în Timișoara". Aşa a fost noul început. Acum, după 30 de ani, profesorii Camil Mihăescu, actual Decan al Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, Adorian Vică - Decan 2012-2019, Adriana Lucaciu - Decan 2008-2012 şi Constantin Flondor - Decan 1996-1999, ne oferă o preţioasă mărturie despre diferitele etape care au marcat evoluţia cunoscutei instituţii.



FAD 30 de ani: Arta din facultate și din afara facultății. Mărturii

Prin contribuţia profesorilor Suzana Fântânariu, Daniela Constantin şi Camil Mihăescu în dialog cu foştii studenţi Tiberiu Giucă şi Horia Bojin din prima generaţie de absolvenţi (1990-1996) de la reînfiinţarea Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, vă prezentăm un mozaic impresionant de mărturii despre dascălii şi studenţii de acum 30 de ani, despre arta din facultate și din afara facultății, despre grupul Alb16 şi debutul Studentfest-ului timişorean, despre taberele de creație de la Oraviţa şi Ciclova Montană care au dus la Socolariul din zilele noastre.



Școala de Mozaic din Friuli, leagănul mozaicului modern

Vă prezentăm o realitate deosebită despre care nu s-a scris în România, un loc în care, de aproape o sută de ani, tinerii iubitori ai artei mozaicului învață cum să devină artiști artizani: Școala de Mozaic din Friuli, care face parte dintr-un Consorțiu ce reuneşte 46 de entități teritoriale. Este un institut de talie mondială care primește studenți din toată lumea și care exportă opere de mozaic pe toate continentele. Școala de Mozaic a fost fondată la Spilimbergo în anul 1922, ca o încununare a unei lungi tradiții a teritoriului care a trasat drumul mozaicului în toată Europa. De Irina Niculescu.



Raffaello 500. În avanpremieră în română, Scrisoarea către Papa Leon X

2020 este anul Raffaello Sanzio în Italia, marcând o jumătate de mileniu de la moartea artistului. Faima și arta de pictor a lui Rafael sunt prea bine cunoscute. Ca arhitect însă, posteritatea l-a omagiat mult mai târziu. Iar tardivul omagiu a venit și din pricina scrisorii către Papa Leon X pe care o oferim pentru prima dată în traducere românească (de Smaranda Bratu Elian). Rezultatul va fi întemeierea unui nou domeniu, prezervarea și protejarea patrimoniului artistic şi arhitectural. Raffaello stă, aşadar, la temelia a ceea ce în secolul nostru întreprinde UNESCO.



Pictură şi echilibrare afectivă. Maestrul Ciprian Radovan, un crez artistic

Invitatul special al rubricii Orizonturi de Artă este maestrul Ciprian Radovan, unul din exponenţii reprezentativi ai artei româneşti contemporane. „Pictura pentru mine a fost mereu un suport de echilibrare afectivă. În mod aparent paradoxal, cred că cercetarea ştiinţifică şi cea artistică au elemente comune, care implică documentare şi cultură în domeniu, practică minuţioasă şi susţinută, culminând cu o intuiţie temeinică şi o logică interioară, susţinută cu pasiune”. Pagină realizată de Afrodita Cionchin, cu o bogată galerie de lucrări şi fotografii din arhiva personală a maestrului.



Descoperind „România Sonoră” alături de artistul Riccardo Toccacielo

Riccardo Toccacielo este un exemplu de muzician complex care din Perugia sa natală și-a aflat a doua patrie „sonoră" în România. Din 2019 a găsit aici un spațiu fertil pentru cercetările și experimentele sale muzicale multidisciplinare, bazându-se pe materia sonoră vie a locurilor pe care le vizitează (precum celebrul „Cimitir Vesel” din Săpânța), din care se inspiră atât pentru realizarea sculpturilor sale sonore, cât și a altor proiecte. Astfel, în cadrul asociației culturale „Officina Sonora” pe care a fondat-o la București, s-a născut proiectul „România Sonoră”. Interviu de Serafina Pastore.



Cu Anna Paolini despre Artemisia Gentileschi și femeile artiste

În septembrie a apărut în Italia un volum al scriitoarei şi ilustratoarei Anna Paolini, dedicat Artemisiei Gentileschi (Editura Logos, Modena, 2020), una dintre cele mai iubite pictorițe italiene din toate vremurile, simbol al revendicărilor feministe și protagonista mai multor filme și opere literare. Artemisia Gentileschi ne-a lăsat o vastă operă care se caracterizează prin măiestria utilizării luminii și îmbrățișează stilul lui Caravaggio atât în compoziție, lumini și umbre, cât și în plasticitatea volumelor sau contrastele dintre forme și culori. Interviu realizat de Giusy Capone şi tradus de Ioana Drăgulin.



Galerie Orizonturi de Artă: „Le acquaiole” versus „Ţărăncile cu ulcior”

În secţiunea Orizonturi de Artă inaugurăm, sub îngrijirea Afroditei Carmen Cionchin, o serie de Galerii tematice dedicate artei italiene şi artei româneşti, în ideea de a le prezenta frumuseţile publicului nostru din ambele ţări. Această Galeria vede „Le acquaiole” din pictura italiană versus „Ţărăncile cu ulcior” din pictura românească. „Le acquaiole” sunt reprezentate de principalii exponenţi ai mişcării artistice Macchiaioli, fenomenul cel mai important din arta italiană a secolului al XIX-lea, aşa cum „Ţărăncile cu ulcior” sunt reprezentate de numele cele mai importante ale picturii româneşti.



Maramureșul fotografului Mihai Grigorescu

„Mă simt norocos că trăiesc în Maramureș, are un potențial imens pentru fotografia de peisaj. Am crescut odată cu lacul Firiza de lângă Baia Mare, ulterior fiind inclus în oraș, dac-ați mai auzit așa ceva, un oraș cu un lac în interiorul său, un artificiu administrativ, mă gândesc. Primele cadre spectaculoase tot la Firiza mi-au ieșit. Dimineți de toamnă cu brumă, răsărituri prin perdele de ceață, în care se pierdeau pescari solitari cu barca pe luciul reflectorizant al apei. Ieșeam la ʽvânătoare’ aproape zilnic”. O întâlnire cu fotograful Mihai Grigorescu în pagina realizată de Ioana Eliad.



„Resurrected Matter”, lumea artistică după al doilea război mondial

„Resurrected Matter” este prima expoziție temporară de la Muzeul de Artă din Timișoara în această perioadă de criză sanitară, deschisă până în 16 noiembrie 2020, cu lucrări de Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker, artiști de formații și expresii diferite care pun în valoare tendințele de după cea de-a doua conflagrație mondială. Curatoarea Maria Rus-Bojan propune astfel o paralelă între momentul post-război și acest moment de criză pe care-l traversăm cu toții, arta având puterea să treacă peste orice obstacol și să înalțe spiritul uman. De Cornel Seracin.



„A fotografia Veneţia”, rubrica noastră dedicată Serenissimei

„A fotografia Veneția” este rubrica noastră dedicată Serenissimei, îngrijită de Ioana Eliad. Cu imaginile surprinse în orașul lagunar, fotografii caută perspective care depășesc cadrul tradițional banalizator, tip carte poștală. Aşa cum face, spre exemplu, Lorianna C. Manzo, prin tehnica multiexpunerii. Pentru Davide Busetto a fotografia Veneția este ușor, mai greu este „să  decizi ce să incluzi și ce să nu incluzi în fotografie, în prezența a nenumărate detalii și frumuseți istorice”. Vă invităm să îi descoperiţi aici pe toţi invitaţii noştri.



Participare românească la expoziţia Arte&Virtus de la Milano

PassepARTout Unconventional Gallery din Italia a inaugurat în 16 octombrie 2020 expoziția ARTE & VIRTUS („Arte e Virtù per sconfiggere il virus" / „Artă şi Virtute pentru a învinge COVID-19”), la Unahotels Expo Fiera Milano. Expoziţia este deschisă publicului până în 29 octombrie 2020. Evenimentul născut online în timpul lockdown-ului din primăvară a văzut participarea a peste 300 de artiști internaționali, în rândul cărora se numără şi cinci artiste din Arad: Aneta Beatrice Filip, Simona Liliana Suciu, Dorothea Căilean, Georgeta Monica Tornean şi Lăcrimioara Boran.



Pictorul Nicolae Tonitza „povestit” de strănepoata Andra Tonitza

Ideea unui cartier al artiștilor români în stilul Montparnasse chiar pe strada care azi poartă numele lui Tonitza, în Centrul Vechi din București, se leagă de prietenia misterioasă și posibil romantică cu Enrichetta Albertini și de prieteniile artistice pe care Tonitza și ea le-au legat în sejurul lor parizian. „Cu siguranță i-au întâlnit pe Brâncuși și pe Modigliani”, Nicolae și Enrichetta, colegi la München, în Germania, la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, călătorind apoi împreună în Italia. Povestiri inedite cu Andra Tonitza. unica urmașă directă a pictorului, consemnate de Ioana Eliad.



Claudia Mandi: În-chipu(i)ri cromatice în resuscitarea romanității

Întâlnirea cu recenta etapă creatoare a artistei craiovene Claudia Mandi, în ambianța personalei sale cu titlul în italiană (unde a făcut stagii de perfecționare și a și expus), Antichità immaginata, dă impresia unui act evenimențial pe cât de inspirat tematic, pe atât de relevant în dimensiunea unui har artistic în deplină afirmare. În-chipu-(i)ri, așadar, cu insistență programatică pe conceptul de corporalitate (antică) restituită pare-se memoriei noastre tot mai străine de rădăcinile risipite, dar regăsibile prin arealul atât de întins al artei. Cronică de George Popescu.



Sofonisba Anguissola, actualitatea unei pictorițe din Renaștere

Sofonisba Anguissola este prima pictoriță italiană care şi-a câştigat o faimă internaţională în timpul vieții. Înzestrată cu un mare talent artistic, inteligență și profunde calități umane, s-a afirmat ca o excelentă „portretistă de suflete”, persoanele pictate de ea, cum remarca Giorgio Vasari, păreau că respiră. În viața ei extrem de lungă și aventuroasă (de peste 90 de ani) a călătorit în Peninsula Italiană și Iberică. De tânără l-a impresionat pe Michelangelo cu desenele sale, iar la bătrânețe i-a dat sfaturi prețioase lui Van Dyck când pictorul flamand a vizitat-o la Palermo. De Irina Niculescu.



Viva la vida! Frida Kahlo sau despre pictura durerii

„Ploaia... M-am născut în ploaie. Am crescut în ploaie. O ploaie deasă, fină... o ploaie de lacrimi. O ploaie continuă în suflet și trup. Am învățat în ploaie să supraviețuiesc: barbarismului unei vieți distruse, mie, în durere și, în cele din urmă, lui Diego". O lectură interesantă, scurtă, dar devastatoare, o reprezintă cartea lui Pino Cacucci, Viva la vida! (Feltrinelli, 2015), în care cuvintele te pătrund de parcă ar fi vorbit chiar Frida. Cacucci ne arată puterea incredibilă a artistului, o forță asemănătoare cu vuietul ploii torențiale menționate în primele rânduri. De Alina Monica Turlea.



Elisabetta Sirani, fondatoarea primei Academii de Desen pentru femei

Elisabetta Sirani (1638-1665), supranumită de contemporani „cea mai bună pensulă din Bologna”, a fost „Maestra” care în 1660 a fondat prima Academie de Desen pentru femei, promovând un nou model didactic care se detașa de cel original patriarhal. În 1663, i-a revenit și responsabilitatea de a administra atelierul familiei Sirani ca Maestru, fiind nevoită să continue operele tatălui bolnav și să întrețină, cu onorariile primite, ucenicii și asistenții. Chiar dacă a murit tânără, la doar 27 de ani, potrivit mitului, ea a reușit să instituie efectiv profesia de artist la feminin. De Irina Niculescu.



Eros Di Prima: CO.VI .3D Gallery, un muzeu virtual al vremurilor noastre

Felicia Acsinte ne propune o întâlnire cu Eros Di Prima, arhitect și fondator al Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, care ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale. Alături de un grup de tineri originari din Sicilia a creat un proiect virtual inedit, CO.VI .3D Gallery, care însă nu este o simplă galerie virtuală, ci un adevărat muzeu care are invitați artiști din întreaga lume, inaugurând periodic săli expoziționale dedicate diferiților artiști și scriitori sicilieni. Până acum au fost inaugurate sălile Gino Morici, Salvatore Quasimodo, Emilio Greco şi Leonardo Sciascia.



Roma, oraș al pictorilor. Bogdan Vlăduţă, invitat la „Orizonturi de Artă”

Invitatul rubricii „Orizonturi de Artă” este pictorul Bogdan Vlăduţă (n. 1971). A studiat pictura la clasa profesorului Ștefan Câlția până în anul 1996, la Universitatea Națională de Artă din București. I-a avut ca maeștri de pictură pe artiștii Sorin Dumitrescu și Ion Grigorescu. Bogata sa cariera artistică este marcată de experienţa bursei „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma între anii 2002-2004, perioadă despre care ne oferă o intensă şi revelatoare mărturie în volumul bilingv Roma (Ed. A.A.M. și UNARTE, 2007), imaginat ca obiect artistic, cu text, pictură, fotografie.



Serafina Pastore în dialog cu artista Anca Vintilă-Dragu

Serafina Pastore ne propune o întâlnire cu Anca Vintilă Dragu, artistă ceramistă, designer de obiect şi creatoarea brandului Una ca Luna. După ce a absolvit ASE Bucureşti în 1995 şi UNArte Bucureşti în 2018, Anca Vintilă Dragu şi-a urmat pasiunea pentru artă renunţând la cariera într-o mare companie multinaţională, iar alegerea ei a dat rezultate. Creațiile sale, toate unicate, au ceva deosebit de sugestiv care nu îi lasă indiferenţi pe cei care le privesc, iar versatilitatea sa îi permite să spaționeze și să experimenteze mai multe stiluri și tehnici care îi conferă originalitate.



Ioan Augustin Pop: Un contrapunct în arta românească contemporană

„Arta Occidentului” versus „Arta Estului”, mai ales „Arta Națională”, au fost dezbătute și consumate între ’90-2000. Actualmente problematizăm internațional: umanismul de azi, migraționismul și globalismul cultural, sincronicitatea internațională și noua paradigmă în arte, excepționalismul și antreprenorialismul, războiul economic, neoliberalismul în perspectiva aristocrației de top și de aici schimbări aproape radicale în raport cu democratismul din artă și ideile de avangardă cu revizuiri față de genurile tradiționale. Interviu cu profesorul şi artistul Ioan Augustin Pop, de Sandra Bazavan.



Arc peste timp. Poetul Dante Maffia despre artistul Constantin Udroiu

George Popescu ne propune un articol-portret al artistului Constantin Udroiu datorat unuia din marii poeţi ai Italiei de azi şi, pe deasupra, şi critic de artă, Dante Maffia: .„Ca expresie a comprehensiunii realităţii, plastica lui Udroiu oferă posibilitatea de a se apropia de o experienţă vie ce ne face să înţelegem că arta sa poate schimba ceva înaintând la pas cu istoria; că libertatea înseamnă pentru un artist nu numai cunoaşterea propriei fantezii, ci chiar trăirea propriei vieţi; că voinţa artistului poate interveni în procesul de transformare a conştiinţei umane”.



La Matera, succesul primei ediţii a Premiului Constantin Udroiu

Premiul Constantin Udroiu şi-a celebrat prima ediţie pe data de 28 decembrie 2019 la Matera. Numele şi arta lui Constantin Udroiu se leagă puternic de regiunea Basilicata, iar premiul reprezintă o verigă în plus prin care ne este repropusă şi reînnoită legătura dintre artistul român, moştenirea sa spirituală şi cultura locală. La încheierea mandatului oraşului Matera, Capitală a Culturii în anul 2019, au fost acordate şapte premii, dedicate maestrului Udroiu, unor tinere talente provenind din şcoli din toată regiunea Basilicata, care au excelat în domeniul artelor vizuale.



Arta timişoreană la Salonul Anual 2019. Interviu cu Daniela Constantin

„Profesionalism, eleganţă, rafinament şi revenirea artiştilor timişoreni de renume naţional şi internaţional la participarea cu lucrări reprezentative la Salonul Anual al Artelor Vizuale 2019”. Noutăţile Salonului, proiectele filialei timişorene a Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru anul 2020, precum şi realitatea artistică timişoreană şi tendinţele ei sunt câteva din temele de interes pe care vi le propunem în interviul cu artista Daniela Constantin, profesor la Facultatea de Arte şi Design de la Universitatea de Vest şi preşedinte al UAPT. Interviu de Afrodita Cionchin.



Lelia Floarea Brînda. „Drumul cânepii” în cuvinte şi imagini

E făcută din materie vie, plină de amintiri și emoții, povestea pe care Lelia Floarea Brînda o „modelează” în faţa ochilor noştri, la fel ca în picturi ori în broderiile în lut. Protagoniști sunt deopotrivă cânepa și toţi cei care, precum demiurgii arhaici, o transformă pas cu pas în material textil de-a lungul unui proces meticulos între artă, creație și măiestrie. Iată câteva momente: „Tot satul era înţesat de penelope care meliţau cânepa, apoi pieptănau fuiorul obţinut şi începeau torsul, transformarea fuiorului în fir. În casă se cobora războiul de ţesut din pod, femeile puneau urzeala şi treceau apoi la ţesut".



Arrivederci Bienalei de Artă de la Veneția, ediţia 2019

Ioana Eliad ne invită să vizităm cea de-a 58a Bienală de Artă de la Veneţia, inaugurată în mai, care rămâne deschisă până în 24 noiembrie 2019. Structurată în două expoziţii distincte - Propunerea A la Arsenale şi Propunerea B la Pavilionul Central / Giardini, anul acesta vede participarea a 79 de artişti şi a 89 de naţiuni, într-o multitudine de evenimente colaterale și proiecte speciale. România este reprezentată de artiştii Belu Simion Făinaru, Dan Mihălțianu și Miklós Onucsán, sub titlul Unfinished Conversations on the Weight of Absence/Conversații Deschise despre Greutatea Absenței.



„Anexa 5.1”. Expoziție de pictură la Galeria Helios din Timișoara

Opt profesori (Dana Constantin, Smaranda Moldovan, Andrei Părăușanu, Dacian Andoni, Cristian Sida, Călin Beloescu, Liliana Mercioiu Popa, Cristina Daju) de la secția de Pictură a Facultății de Arte a Universității de Vest din Timișoara au fost protagoniștii, cu lucrările recente din atelierele lor, ai expoziției intitulate „Anexa 5.1", care a avut loc la Galeria Helios din orașul de pe Bega în iulie 2019. Eterogenă din punct de vedere al stilurilor și tehnicii, expoziţia a constituit o excelentă ocazie de a lua pulsul actual al artelor plastice timişorene. Cronică de Ileana Pintilie.



Lelia Floarea Brînd. Drumul spre centru: de la poezie la masca artistică

În acest număr vă propunem o întâlnire cu Lelia Floarea Brinda şi un destin artistic asumat după cincizeci de ani, pe care autoarea ne invită să-l descoperim împreună: Origini reprezintă un prim pas, un început în căutările mele interioare, în drumul meu spre centrul ființei. Lucrările mele încărcate de simboluri sunt inspirate din viaţa aceea sănătoasă și pură a țăranului român la care mă întorc cu nostalgie de fiecare dată când mă retrag din tumultul zilei de azi. Iar masca mea autoportret te invită să te autodescoperi, să te regăsești prin urcarea spre centrul fiecăruia dintre noi".



W.O.M.B – Trupul punct: Proiect fotografic și instalație

Joncțiunea între ceea ce arată a fi o fotografie utilitară - mimarea unei ecografii intrauterine și una artistică, plasează butaforia W.O.M.B (trad. uter) într-un spațiu ideatic al actualității. Atemporala geneză rămâne să se supună unor consecințe existențiale specifice secolului XXI. Lucrările W.O.M.B articulează expresia unui plonjeu în sfera intimității alveolare, ubicue și în același timp dispozabile. Intenția este construită în jurul unui discurs vizual fragmentat de elemente de supra realitate, nu neapărat propus cu emotivitate, ci mai degrabă cu o curiozitate latentă. De Sandra Bazavan.



Frédéric Léglise, „Artistul și modelul” la Muzeul de Artă Timișoara

În  11 iulie 2019, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost inaugurată o nouă expoziție temporară, „Artistul și modelul”, semnată Frédéric Léglise. Cunoscut în întreaga lume, Léglise aparține noii generații de artiști, iar lucrările sale au în prim-plan modele feminine, pictura sa aducând în atenția publicului arhetipurile feminității, într-o serie interesantă de autoportrete pe care artistul le-a construit pe baza unor imagini extrase din cărți cu litografii ale lui Renoir. Curatoarea expoziției este Oana Ionel. Aceasta rămâne deschisă până în septembrie 2019. De Cornel Seracin.



Dorin Coltofeanu. La Timişoara, „Povestea merge mai departe”

Expoziția „Povestea merge mai departe....” a maestrului Dorin Coltofeanu poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara până la finele lunii august 2019. Pline de ludic și învăluite într-o ușoară ceață misterioasă, lucrările aduc o notă plină de altruism vizitatorului, oferindu-i un confort vizual în care poate întâlni culori calde, dar și reci, cu teme în care se pot afla influențe atât din lumea bizantină, cât și din lumea culturală a Europei Centrale. Şi, bineînţeles, influențele maestrul său, ale profesorului care l-a format ca pictor, Corneliu Baba. De Cornel Seracin.



Realități (re)contextualizate în fotografie înainte de Postmodernism

În lucrarea Împotriva interpretării, Susan Sontag a deschis o nouă abordare a operelor de artă acordând o mai mare atenție descrierilor formei și aspectului senzual al artei, decât interpretărilor hermeneutice. Hans Ulrich Gumbrecht a elaborat recent o altă metodologie estetică în abordarea tangibilității și impactului operei asupra simțurilor prin fenomene studiate cu ajutorul hermeneuticii. În cercetarea sa, Cristian Graure apelează la interpretarea „realităților contextualizate” ca punct de plecare al postmodernismului în fotografie, contrar unui orizont fenomenologic.



Whaam! Bam, thank you ma’am! Nesupunerea artelor în secolul XX

Cât anume din actualitatea contemporană pornește din rădăcinile pivotante ale istoriei ultimului secol și cum explicăm că, în 2019, o pereche de ochelari așezată întâmplător pe podeaua unei galerii din San Francisco este considerată parte din inventarul artistic al vernisajului? Compasul istoric trasat la sfârșit de secol XX, început de secol XXI, arată această sensibilizare a societății față de un imaginar pe care nu este nevoit să îl interpreteze dar care, chiar și într-o manieră necultivată, devine inteligibil. O analiză de Sandra Bazavan.



Viorel Bătrânu, un sculptor român în Italia

În acest număr facem cunoștință cu un artist român originar din Bacău, care din 1997 trăiește în Italia nord-occidentală, în regiunea Piemonte, și se ocupă cu sculptura în lemn și piatră: Viorel Bătrânu, discipol al maestrului Ioan Tăbăcaru şi al profesorului Dumitru Gârea. Lucrările sale „vorbesc” de la sine: muze, zboruri, animale reale și fantastice, cupluri armonioase, sentimente, toate realizate cu o măiestrie deosebită. Așa cum ne-a mărturisit artistul, operele sale deseori ajung în mâinile colecționarilor de frumos. Și nu puţini! De Irina Niculescu.



Legendina di Paolo, «Metaphysica Liberty». Între De Chirico și Klimt

Metaphysica Liberty, acesta este titlul original al expoziției antologice care aduce o artistă de origine română, cu un talent premiat și celebrat la Grand Palais din Paris sau la ONU din Geneva, în regiunea piemonteză Langhe din Barolo, sub semnul Unesco. Operele Legendinei di Paolo, născută în anul 1939 la Cobadin (România) și dispărută în 2017 la Lugano (Elveția), în orașul său adoptiv, vor putea fi admirate începând cu data de 30 mai și până în 17 iunie 2019, în biserica restaurată cu hramul Sfintei Ana din Castiglione Falletto (Cuneo).



Expoziţia „Spazi Aperti XVII” de la Roma, un tur virtual

Organizat atât în spațiile dedicate expozițiilor de artă, cât și în spațiile neconvenționale de care dispune Accademia di Romania, „Spazi Aperti” găzduiește în această ediție lucrările a mai bine de douăzeci de artiști internaționali, rezidenţi în 5 academii şi institute culturale din Roma: The British School at Rome, Accademia di Danimarca, Real Academia de España, Institutum Accademia Tedesca Roma, Romanum Finlandiae și Accademia di Romania in Roma.  Expoziția poate fi vizitată până în 12 iunie, cu excepția Galeriei, care va rămâne deschisă vizitelor până pe 21 iunie.



Însuflețirea bronzului și a teracotei. Vrăjitorul Szakáts Béla

Muzeul de Artă din Timișoara găzduiește, până în 30 iunie a.c., o expoziție memorabilă: retrospectiva Szakáts Béla. Un eveniment important, o întâlnire cu un act artistic de cea mai bună calitate, semnat de unul dintre cei mai rafinați sculptori din România. Subiectul principal al operei lui Szakáts Béla este omul, arhetip care însoțește și însuflețește întreaga sa carieră de aproape 60 de ani. Din propriile-i mărturisiri, artistul a făcut ce îi era permis pe atunci: studii de figurativ. Reîncerca să reinventeze silueta umană. Ba chiar, natura umană. De Robert Şerban.



Note despre pictura Danei Constantin

Ce ne propune Dana Constantin în seriile sale vizuale? Un exercițiu atent al ochiului, ce poate duce la acea ,,emisie a ochiului”, despre care scria Ștefan Augustin Doinaș. Dacă urmăm lecția poetului și privim cu atenție, vedem straturi distincte de materie picturală așezate cu virtuozitate, alcătuind vălurile ce conferă transparență opacității. Astfel, ceea ce pare doar negru, sau albastru, se dovedește a fi o întreagă gamă de nuanțe. Privirea spectatorului se adâncește, intră în universul tabloului, refăcând invers drumul artistei. De Ruxandra Demetrescu.



Despre fotografie, extravaganța ideii, moartea modernismului

Plexul vizual colectiv este îngenunchiat de abundența imaginii, informația este preluată și  transmisă fără oprire, prin mimetism și repetiție inflaționistă. Prin accesibilitatea sa, fotografia a creat în mod involuntar două procese în sincron, în conflict deschis și totodată în perfectă legitimitate. Progresia copleșitoare a informației vizuale nu temperează progresia copleșitoare a nevoii de informație vizuală, ci dimpotrivă, se concurează reciproc într-un război rece al flagelului fotografic. O astfel de abordare poate avea atributul unei orientări de bază în timp și spațiu. O analiză de Sandra Bazavan.



Voaiorul Dianei. Despre graniţele initimităţii în zilele noastre

Ovidius, în  Metamorphoses, tratează problema curiozității erotice, voaioriste și a consecințelor ei. În mitologia romană, Actaeon, erou al Thebei și pasionat al vânătorii, a surprins-o dezbrăcată pe zeița vânătorii, Diana/Artemis. Văzându-l, îl pedepsește transformându-l în cerb şi lăsând să cadă pradă câinilor săi. Multă vreme arta vizuală a găsit inspirație în mitologie și una dintre cele  mai cunoscute picturi dedicate acestui episod este Diana și Actaeon de Tițian (1556). Fără îndoială această pictură reprezintă mult mai mult decât o expunere a unor trupuri dezbrăcate. De Mădălin Marienuţ.



„Anatomia unui gând” de Bogdan Nueleanu: album şi expoziţie

Cea mai recentă expoziție a sculptorului Bogdan Nueleanu, de la Galeria Calpe din Timișoara, preia titlul uneia dintre lucrări, Anatomia unui gând. Forma e generată de ambiția artistului de a da corp unui gând, de a-și imagina anatomia acestuia, plecând de la desenul unei sinapse. Bogdan Nueleanu e un alchimist-vrăjitor, care chestionează continuu forme și formule dintre cele mai neașteptate, iar explorările sale se soldează cu sculpturi surprinzătoare, fiecare fiind un stimulent pentru imaginație, emoții și un posibil dialog. Prezentare de Robert Şerban, cu albumul Bogdan Nueleanu.



„Sculptura din colecția Herczeg” la Muzeul Banatului

Expoziția deschisă între 14 martie-30 aprilie 2019 la Muzeul Național al Banatului reunește lucrări de sculptură care ilustrează direcția pe care Delia și Andrei Herczeg și-au asumat-o ca și colecționari. Sunt nume de marcă din sculptura românească (Péter Jecza, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Ioan Nemțoi, Silviu Oravitzan, Alexandru Pasat, Ștefan Călărășanu), artiști ai generației 2000, deja consacrați (Bogdan Rața, Vlad Berte), dar și artiști foarte tineri, emergenți, în special timișoreni (Cătălin Bătrânu, Ciprian Lupșa, Eugeniu Țibuleac, Dona Arnakis și Nicolas Leș). De Maria Orosan-Telea.



„Musica Universalis”, catalog şi expoziţie Linda Saskia Menczel

În 23 martie 2019, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost inaugurată expoziția de sculptură în bronz „Musica Universalis” de Linda Saskia Menczel, sculptor timișorean care și-a început studiile în artă la Johannesburg. „Musica Universalis” este o pledoarie pentru cunoaștere. În viziunea artistei, prin această expoziție sculptorul urmează o cale prin care cercetează în profunzimi Triada, Cuvântul Creator, Creația și Simbolul Creației, prin care descrie acel început al Creației Divine care nu poate fi perceput cu simțurile omenești, ceea ce a fost înainte de a fi. De Cornel Seracin.



Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 4 martie 2019 a fost vernisată la Galeria Primăriei din Timișoara expoziția personală a artistului italian Marco Paladini intitulată Ecco!. La o primă vedere putem surprinde pasiunea artistului pentru explorarea limbajului estetic bidimensional. Marco Paladini este acum interesat de posibilitățile geometrice, expresive și discursive specifice picturii expresioniste. O privire mai atentă asupra traiectului creativ al artistului ne va dovedi o atenție constantă asupra unui anumit caracter melancolic al limbajului folosit în diferitele etape ale creaţiei sale. De Andreea Foanene.



Maestrul Ioan Tăbăcaru îi învață pe italieni arta lemnului de 20 de ani

„Intră cine dorește, rămâne cine este pasionat”. Aceste cuvinte sunt scrijelite pe tabla învățătorului și maestrului Ioan Tăbăcaru, în atelierul său din Valfenera (Piemonte astigiano) unde găzduiește Școala de sculptură ornamentală în lemn „Amici del legno Valfenera”. Un atelier ca desprins din basmele cu meșteri care încântă lemnul. Într-o casă albă, la marginea drumului ce duce printre dealuri de la Valfenera la Ferrere, de aproape 20 de ani primește elevi de toate vârstele, italieni și români, pentru a-i învăța arta lemnului. Interviu de Irina Niculescu.



„Moartea artistului este blazarea”. În dialog cu Alexandru Darida

Propunem cititorilor o întâlnire cu artistul Alexandru Darida. Născut în 1955 la Satu Mare într-o familie mixtă româno-italiană, pictorul a absolvit Academia de Arte din București. A plecat în Italia în 1985 pentru a continua aprofundarea discursului artistic cu o specializare la Benedetti Liberal Academy of Art in Roma, apoi la American Academy of Art in Chicago. A obţinut numeroase distincţii şi premii, cel mai recent fiind premiul „Botticelli” în Italia, la Florența, pe 9 februarie 2019. Cu această ocazie, Andreea Foanene a realizat un interviu în exclusivitate.



„Artele Focului” la Muzeul de Artă din Timișoara

Restituirea unei generații. Formă și memorie în căutarea sensurilor este expoziția găzduită la Muzeul de Artă din Timișoara până pe 4 martie 2019. Arina Ailincăi, Gheorghe Crăciun, Judit Crăciun, Márta Jakobovits, Eugenia Pop şi Elena Minodora Tulcan sunt artiștii care oferă și transferă publicului vigoarea, inventivitatea, creativitatea și eleganța unor forme permanentizate de căldura focului. Foști colegi acum 50 de ani la Institutul Ion Andreescu din Cluj, ei formează „generația de aur a ceramicii românești”. Prezentare de Andreea Foanene, curator al evenimentului.



Colecţia de fildeş a Muzeului Diecezan „San Matteo” din Salerno

Muzeul Diecezan „San Matteo” se găseşte în apropierea Catedralei din Salerno, în clădirea vechiului seminar arhiepiscopal. Lucrările ce pot fi văzute sunt reprezentative pentru arta creată în sudul Italiei din Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea. Astfel, Evul Mediu este reprezentat de ciclul de obiecte de fildeş, alături de colecţia de miniaturi realizate pe pergament, Renaşterea este conturată ca perioadă culturală prin lucrările lui Andrea Sabatini, iar secţiunea dedicată Barocului aduce în prim plan opere naturaliste, eclectice şi pasionale, tipice spaţiului napolitan. De Andreea Foanene.



Portretul unei catedrale de o mie de ani: Sant’Andrea di Amalfi

987-1900 este perioada în care a fost construită Catedrala Sant’Andrea din Amalfi. Dacă ne gândim că există un timp al catedralelor, putem spune că trăim o parte din acest timp, iar o altă parte o putem observa, admira sau mărturisi. Deopotrivă romanică, barocă, rococo, neoclasică, înglobând influențe bizantine și maure, situată la un capăt de lume, pe terenul abrupt dintre munte și apă, catedrala Sant’Andrea din Amalfi a fost ridicată în secolul al IX-lea de către ducele Mansone I, devenind unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Campania. De Andreea Foanene.



Cripta del Peccato Originale, o poveste sacră din Sudul Italiei

Peştera Cripta del Peccato Originale este cunoscută şi ca Grotta dei Cento Santi sau Cappella Sistina dell’arte rupestre. Se află aproape de oraşul Matera, în pântecele pământului calcaros. Legenda spune că în secolul al VII-lea au venit în Sudul Italiei mulţi monahi, aduşi de persecuţiile împotriva creştinilor din Orient şi Ţara Sfântă. Supoziţia că atunci au fost pictate frescele din peşteră e legată de stabilirea acestora în grotele proxime văii Gravinei, de acurateţea programului iconografic sau de somptuozitatea vestimentară a Maicii Domnului, prezentată ca o împărăteasă bizantină. De Andreea Foanene.



35 de artiste din Europa Centrală și de Est expun la Timişoara

Muzeul de Artă Timișoara a deschis porțile unei expoziţii mult așteptate, Woman, All Too Woman, pe 15 august 2018. Cele 120 de lucrări ale 35 de artiste vor fi găzduite până în 15 octombrie. Publicul poate vedea laolaltă opere - pictură, sculptură, fotografie, instalație, obiect - ale celor mai importante artiste din mai multe țări europene, cu precădere din Europa Centrală și de Est. Curatoarea Andreea Foanene a știut să circumstanțieze spaţiul, oferind vizitatorului instrumentele necesare pentru a-l face să „citească în filigran” operele acestei prețioase expoziții. De Enrico Cannata.



Olga Schiavo și pictura feminină italiană interbelică

Artistă interbelică și contemporană, un talent precoce, Olga Schiavo (Salerno, 1912-1991) și-a dedicat viața muzicii și picturii. Ea aparține acelei generații de artiste din familii bogate, cu aleasă educație, femei ingenioase, puternice și talentate, care își expuneau lucrările în spații publice, dincolo de părerile oficiale. Astăzi, a picta un interior al propriei locuințe, cu detalii ale vieții cotidiene, nu este un subiect scandalos. Dar cum era, oare, considerată expunerea intimității căminului familial, într-o pictură realizată de penelul și sufletul unei femei în Italia anilor '30? De Andreea Foanene.



Conferinţa „Dialogues in Cultural Heritage”, Matera, 2018

Desfăşurată la finalul lunii mai 2018, întâlnirea profesională cu titlul Dialogues in Cultural Heritage a adus laolaltă în sudul Italiei câteva sute de specialişti din domeniul cultural. Pentru câteva zile, oraşul Matera a fost scena desfăşurării unui alt tip de spectacol, găzduind prezentările participanţilor în spaţii ample, precum: Casa Cava, fostul spital San Rocco, Biserica Cristo Flagellato, Universitatea din Basilicata. La conferinţă au participat profesionişti ai culturii din majoritatea ţărilor Europei, U.S.A, America de Sud, Canada, Africa, Asia şi Australia.



Conferinţă Matera/1. Pictura pe sticlă din Banat în secolul al XIX-lea

Pictura pe sticlă din Banat nu a fost îndeajuns de studiată şi valorificată, reprezentând o nişă cu mult potenţial. Ea este de multe ori asimilată cu pictura sârbească de gen din Banat sau considerată mult prea similară celei din Transilvania. Aceste perspective nu sunt greşite, ci doar incomplete. Există legături puternice la nivel stilistic între icoanele pictate în aceste spaţii, ca rod al unui fond cultural şi social comun. Totuşi, pictura bănățeană pe sticlă realizată pentru comunitățile românești are identitate proprie, caracter vernacular și valoare patrimonială distinctă. De Andreea Foanene.



Conferinţă Matera/2. Restaurarea și limbajul viitorului

Prezentăm un proiect inovator realizat cu studenții Facultății de Arte de la Universitatea de Vest Timișoara, coordonat de Filip Adrian Petcu în calitatea de autor al conceptului CONSBOX EGCY I/2018.  Proiectul ConsBOX vizează comunicarea rezultatelor cercetării în domeniul Conservare și Restaurare prin intermediul unei lucrări de artă contemporană, care angajează cercetarea de laborator, tehnologia și radiația electromagnetică ultravioletă, în realizarea unor relevee tridimensionale ale lucrărilor de artă înainte de restaurare, amplasate în spațiul public urban.



Expoziţia Apollo și Daphne, o perspectivă deschisă

Proiectul Apollo și Daphne îşi găseşte nişa în hăţişurile posibilităţilor latente pe care le poartă spaţiul mitologic şi mitologizant. Experiment contemporan al curatoarei Simona Vilău, alături de artiştii Elena Bobi Dumitrescu și Alexandru Rădvan, expoziţia-obiect reprezintă o primă colaborare în acest format. Elena Bobi Dumitrescu a realizat-o pe Daphne şi Alexandru Rădvan pe Apollo. Cele două sculpturi au rămas alături în spaţiul expoziţional al Atelierului 030202 din Bucureşti în perioada 7 martie – 23 aprilie 2018, timp în care au fost organizate artist talkuri, discuţii şi polemici. De Andreea Foanene.



Simona Vilău versus „Venus Belvedere”

În expoziția Venus Belvedere a artistei Simona Vilău, prezentată între 22 februarie și 30 martie 2018 la Miercurea Ciuc, lucrările dedicate feminității sunt concepute din perspectiva „vol d’oiseau” a eroului masculin. Această belvedere este sugerată în pictura Golden Man (fig.), singura reprezentare a unui personaj masculin, care guvernează grupul de reprezentări ale feminității. Specificitatea abordării creative a Simonei Vilău stă în faptul că ea face apel la idealul clasic pentru a-l putea defragmenta, pentru a-l răpune, pentru a-i dovedi ineficiența și inconsistența. De Andreea Foanene.



Expoziţia „Pierderea Sufletului” de R. Botond, inaugurată la Timişoara

În 22 martie 2018, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara a avut loc vernisajul expoziției „Loss of Soul” („Pierderea Sufletului”), expoziție de grafică a artistului ardelean Részegh Botond. Autorul propune iubitorilor de artă un moment de reflecție asupra pierderii identitare în lumea formatelor. Pentru artist, titlul dat expoziţiei este sinonim cu dezumanizarea. „Loss of Soul” este denumirea seriei de „Capete” şi se referă la portrete fără faţă, chipuri fără imagine, feţe fără suflet. Expoziţia poate fi vizitată până la 29 aprilie 2018. Prezentare de Cornel Seracin.



Se pregătește a treia ediție a proiectului Baroque Urban

Inițiată în 2016, expoziția anuală Baroque Urban a devenit unul dintre evenimentele culturale importante ale Timișoarei. Conceptul Baroque Urban 2018 are în vedere promovarea unui grup de artiste contemporane în opera cărora se întâlnesc o serie de caracteristici ale neobarocului. Din punct de vedere al spațiului, proiectul de anul acesta vizează o descentralizare a expoziției, o deschidere a acesteia către publicul larg, prin abordarea a două spații dedicate artei contemporane: spațiul urban și o galerie de artă contemporană din Timişoara. De Andreea Foanene.



Pictura, suport al memoriei afective în creația artistei Angela Tomaselli

În perioada 19 ianuarie - 15 februarie 2018 are loc, la Galeria Artex din Râmnicu Vâlcea, expoziția personală de pictură, artă decorativă şi performance Arhitecturi suprapuse a artistei Angela Tomaselli. Personalitate puternică, solară, impunătoare, Angela Tomaselli prezintă o operă amplă, care se bazează pe o continuă înnoire a limbajului plastic și a temelor propuse. Născută la Brezoi, în județul Vâlcea, dintr-o familie mixtă, italiano-germană, pictorița păstrează și cultivă o identitate artistică puternic legată de formele specifice ale modernității europene. De Andreea Foanene.



Autoportretul artistului la tinerețe: Amedeo Modigliani și Ștefan Szönyi

Între 12 decembrie 2017 și 17 februarie 2018, Muzeul de Artă din Timișoara găzduiește retrospectiva unuia dintre cei mai marcanți pictori moderni născuți în Banat, Ștefan Szönyi (1913-1967). Printre lucrările expoziției Ștefan Szönyi - Monumental apare un autoportret realizat de pictor la 15 ani. În 1919, artistul italian Amedeo Modigliani realizează Autoportret la 35 de ani, modelându-și chipul în semiprofil cu eleganța expresiei longiline care l-a consacrat în rândul pictorilor moderni. Andreea Foanene prezintă în oglindă aceste autoportrete sub semnul modernității culturii europene.



Lecce, orașul Barocului nesfârșit

Andreea Foanene ne poartă într-un loc din sudul Italiei căruia i se spune „Florența barocă”, „Florența sudului” sau „Atena Pugliei”. Este recunoscut ca centru universitar și religios, cu o afinitate afirmată pentru cultura greacă, unul dintre cele mai importante orașe ale Pugliei și ale peninsulei Salento. Barocul leccese, stilul arhitectural care caracterizează orașul, reprezintă o variație stilistică aparte, în care talentul și inspirația artiștilor s-au întâlnit cu posibilitățile ofertante ale tufei vulcanice locale. Astăzi, acest tip de baroc scoate orașul din anonimat și îi subliniază calitățile culturale.



Sudul Italiei ca mozaic cultural. Întâlnirea cu Otranto

Extremitate sudică a Italiei, cunoscut ca și oraș-port amplasat în peninsula Salento, orașul Otranto a fost, pe rând, colonie grecească, burg medieval, spațiu cucerit de invazia otomană sau teren de desfășurare a viziunilor arhitecturale baroce. Astăzi, toate aceste straturi istorice pot fi accesate vizual cu mare ușurință și claritate. Tehnică artistică și metaforă socială, mozaicul devine un principiu cumulativ și calitativ care definește acest spațiu sudic multietnic și multicultural. O realitatea care constituie un fond fertil de inspirație pentru pictura metafizică. De Andreea Foanene.



Între clasic și extravaganță: artistul Otto Kruch la Veneţia

În perioada 18 septembrie - 12 octombrie 2017 s-a desfășurat, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, expoziția personală a artistului român de origine germană Otto Kruch, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Uniunii Artiștilor din Germania. Odată cu vernisajul a avut loc și dezvelirea efigiei de bronz cu portretul istoricului Nicolae Iorga, pe care artistul a donat-o prestigioasei instituții. Prin aceasta, Kruch a adus un omagiu dincolo de timp personalității lui Nicolae Iorga, fondatorul Școlii Române de la Veneția. De Claudia Mandi.



Muzeul de Artă din Timişoara la Noaptea Muzeelor, 21 mai 2016

Cea de-a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor va avea loc, pe tot cuprinsul „bătrânului continent”, pe data de 21 mai 2016. Ca în fiecare an, Muzeul de Artă din Timişoara îşi aşteaptă miile de vizitatori atât în expoziţiile permanente, cât şi în cele temporare. Situat pe jumătatea frontului sudic al Pieţei Unirii din oraşul de pe Bega, Muzeul de Artă, vechiul Palat al Prefecturii judeţului Timiş-Torontal, cunoscut din anii ’80 sub numele de Palatul Baroc, păstrează în sălile sale valoroase colecţii de artă care ne sunt prezentate de Cornel Seracin.



Maestrul Cătălin Bălescu expune la Muzeul de Artă din Timişoara

Expoziţia „Studii pentru manierism”, deschisă în 10 martie 2016 de maestrul Cătălin Bălescu în sălile Muzeului de Artă din Timişoara, poate fi considerată ca fiind o pledoarie a maestrului în favoarea curentului artistic ce apare în Italia la finalul Renaşterii (deceniul trei al secolului al XVI-lea) - manierismul, dar şi o pledoarie în favoarea barocului, lumea din expoziţia artistului Bălescu fiind una de tranziţie în care elementele manierismului şi cele ale barocului se împletesc şi merg împreună. Expoziţia poate fi vizitată până în data de 26 aprilie 2016, de marți până duminică, între orele 10-18.



San Martino del Carso, un moment al reconcilierii şi înfrăţirii

Semnalăm expoziţia „San Martino şi Copacul strâmb: A fost odată. Amintiri din tranşee”, deschisă în Italia în perioada 9 mai 2015 – 30 septembrie 2016 la Muzeul Marelui Război (Museo della Grande Guerra) din San Martino del Carso. „Copacul strâmb” este un trunchi de copac din colecţia Muzeului Banatului din Timişoara, revenit după un veac pe solul în care crescuse. Povestea acestuia, legată de primul război mondial, ne este evocată de managerul Muzeului Banatului din Timişoara, dl. Claudiu Ilaş, pornind de la inaugurarea evenimentului.



Expoziţia geniului dalinian la Muzeul de Artă din Timişoara

Expoziţia „Cucerirea iraţionalului” de litografii, desene, reproduceri după gravuri, toate purtând marca marelui artist Salvador Dali, este deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara până în 14 iulie 2015. Sunt expuse peste 200 de lucrări inspirate din marile opere ale literaturii universale. Astfel, 100 de lucrări sunt inspirate din Divina comedie şi corespund celor 100 de cânturi ale poemului. Pentru a celebra 700 ani de la naşterea lui Dante, în 1965, guvernul italian i-a comandat lui Dali 100 de ilustraţii pentru ediţia aniversară a Divinei comedii, însă proiectul a întâmpinat opoziţia publicului italian.



,,Roma din inima mea”. În dialog cu artista Claudia Mandi

„Întâlnirea cu arta italiană m-a format ca artist vizual. Nu aș fi putut atinge zona de la care îmi alimentez fantasmele, visele, ideile, fără această experiență fabuloasă. Am găsit la Roma o expresie totală a lumilor mele sufletești”. Pornind de la această confesiune, vă invităm să o cunoaşteţi mai bine pe Claudia Mandi, artist plastic şi muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova. În ultimii opt ani a expus mai mult în Italia decât în România. A avut expoziții personale în galerii prestigioase din Roma, Napoli și Sardinia. Această experienţă stă în centrul interviului realizat de Afrodita Cionchin.



Ormós Zsigmond şi colecţia de artă italiană de la Muzeul din Timişoara

Colecţia europeană a Muzeului de Artă Timişoara este legată de personalitatea lui Ormós Zsigmond (1813-1894). Prin donaţia testamentară din 18 septembrie 1895, majoritatea lucrărilor din colecţia sa a intrat în patrimoniul Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat, viitorul Muzeu de Artă. În ansamblul colecţiei Ormós, pictura italiană ocupă un loc de seamă atât sub aspect valoric, cât şi numeric. Studiul lui Marius Cornea, pe care îl publicăm şi în italiană, inaugurează colaborarea revistei noastre cu Banaterra. Enciclopedia Banatului, care ne-a încredinţat ediţia sa italiană.



Sculptură Paul Neagu: două cataloage şi expoziţii la Timişoara şi Cluj

La 10 ani de la dispariţie, România îi aduce un omagiu lui Paul Neagu, cel mai important sculptor român de la Brâncuşi încoace, stabilit la Londra în 1970. Două expoziţii la Timişoara şi una la Cluj-Napoca oferă o amplă perspectivă asupra operei marelui artist care, după cum scrie Sir Nicholas Serota, director al Tate Museum din Londra, „a descoperit un nou limbaj în sculptură, cu rădăcini în moștenirea sa românească, fără a se limita la aceasta”. Partener media al proiectului, revista noastră publică textul critic semnat de Ileana Pintilie, două cataloage şi materiale video cu artistul.



Expoziţie Rembrandt la Muzeul de Artă din Timişoara

„Expoziția Rembrandt - apogeul artei gravurii face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generând un raport înnoitor între «spațiul experienței» și «orizontul așteptării»". Cu această premisă prezintă Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, expoziţia-eveniment care are loc în perioada 10.12.2014-10.03.2015 în oraşul de pe Bega, cu peste 250 de gravuri originale obținute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt aflate la Muzeul Luvru din Paris.



Ştefan Popa Popa’s, Palma d’Oro pentru Pace 2014

Palma d’Oro pentru Pace, oferită de Confederaţia Internaţională a Cavalerilor Cruciaţi Guardiani di Pace (Assisi-Malta), este o recunoaştere pentru merite deosebite în promovarea idealurilor de pace în Italia şi în lume. Până în prezent 32 de personalităţi au primit valorosul premiu, printre ele Papa Benedict al XVI-lea şi Nobelul Rita Levi Montalcini. La San’Antonio Abate de lângă Napoli, anul acesta Ştefan Popa Popa’s a fost alesul, fiind singurul român laureat al prestigioasei distincţii. Publicăm un reportaj video realizat de regizorul Victor Popa la ceremonia de decernare a premiului.



Luminiţa Ţăranu, parcursul poliedric al unei artiste afirmate în Italia

Luminița Țăranu e printre puținii artiști români deplin afirmați în Italia, lucrările sale integrându-se, prin caracterul experimental, în lumea actuală a artei contemporane. S-a născut la Lugoj în 1960, iar din 1987 trăiește în Italia, în apropiere de Roma. Traseul său artistic se desfășoară de la reprezentări postclasice până la instalații de avangardă, pictură, megaobiecte/sculpturi și integrări artistice în lucrări de restructurare arhitectonică. În 2013-2014 a realizat unul din proiectele sale cele mai importante, „Columna mutãtio”, omagiu Columnei lui Traian. Prezentare de Claudia Mandi.



Splendoare și rafinament în portul tradițional din câmpia Banatului

Pornind de la oameni și obiectele plăsmuite de ei, poți cunoaște un popor. Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, costumul popular este un blazon, o marcă a identității etnice, un document cu certă valoare istorică și artistică. Înveșmântați cu mândrie în portul tradițional de sărbătoare, bănățenii au contribuit conștient la completarea artei populare românești și europene, cu piese și repertorii decorative spectaculoase, de un fast extraordinar. Admirate pentru coloritul lor rafinat, costumele populare bănățene au devenit astăzi mesageri ai valorilor culturale în întreaga lume. Studiu de Marius Matei.



Pictura Virginiei Tomescu Scrocco şi «nostalgia grădinii»

Virginia Tomescu Scrocco este o reprezentantă emblematică a picturii din prima jumătate a secolului XX din Italia. Artista s-a născut la Bucureşti în 1886, unde începe şi formarea sa în domeniul artei. Îşi continuă apoi studiile în Franţa şi în Italia. A trăit şi a pictat la Tivoli, iar operele sale se găsesc în expoziţiile de la Vila d'Este, un semn al omagiului oraşului Tivoli pentru artista română. Alte opere se află la Galleria Nazionale d’Arte Moderna din Roma. Copiii ei au donat operele păstrate în casa părintească din Buonalbergo, Muzeului Sannio din Benevento. Prezentare de Claudia Mandi.



Sabina Pecorella: „În România are loc o adevărată Renaştere a artelor”

Începând din acest număr deschidem o nouă secţiune dedicată artei, sub coordonarea Claudiei Mandi, artistă şi muzeograf la Muzeul de Artă din Timişoara. Iniţiem această rubrică printr-un interviu cu Sabina Pecorella, curatoare de artă la Napoli şi susţinătoare a artiştilor străini în Italia, care s-a ataşat în mod special de artiştii români. „Întâlnirea cu arta românească - declară - a fost absolut emoţionantă: aici are loc ceea ce am putea defini o adevărată Renaştere a artelor, un proces similar cu cel din multe alte ţări în care cultura a fost istoric masificată”.



„Dimensiunea Carrara”: un univers al marmurei şi al sculpturii

Pentru a avea o percepţie autentică a „dimensiunii Carrara”, se impune imersiunea directă în vraja acestui univers al marmurei şi al sculpturii. Carrara suscită în sensibilitatea celui care o vizitează o impresie foarte puternică, atât prin frumuseţea şi pitorescul peisajului, cât şi prin activităţile specifice acestui loc, care generează atmosfera cu care aşezarea îşi cucereşte vizitatorii. Pentru un sculptor, întâlnirea cu Carrara poate constitui o experienţă profesională de o importanţă majoră, iar Dan Istrate ne împărtăşeşte din propria sa experienţă în acest oraş-atelier.



Veneţia oglindită în creaţiile pictorilor români

Veneţia este un oraş fascinant pentru oricare dintre noi, dar mai ales pentru oamenii de cultură şi artă, care o redescoperă de fiecare dată, atraşi atât de arhitectură, cât şi de oglindirile şi reflexiile apei. Oraş frumos dar şi misterios, se dăruieşte celor care îl apreciază, prin peisajele sale. Nu puţini au fost pictorii, de-a lungul istoriei, care au surprins clipe din existenţa Veneţiei şi le-au stocat în tablourile lor, oferindu-le memoriei colective. Dintre aceştia, Cristina Oprea prezintă patru nume mari ale plasticii româneşti: Gheorghe Petraşcu, Jean Al. Steriadi, Samuel Mutzner şi Nicolae Dărăscu.



Se întâmplă la Roma: în timp de criză mare, iată o mică galerie de artă

E cea mai mică galerie de artă din lume. Mai puţin de doi metri pătraţi. Poate găzdui patru persoane, un total maxim de 300 de kilograme. O galerie de buzunar, minusculă dar dinamică, plină de ambiţii, mereu în mişcare, ajunge până la ultimul etaj, al cincilea. E Lift Gallery. Liftul rămâne lift, cu particularitatea de a deschide orice uşă, un mic gest de civilizaţie în care arta are rolul de a crea cuvinte, înlesnind comunicarea. O parabolă despre raporturile dintre oameni, dintre sensibilităţi şi naturi diferite. O poveste adevărată plină de moralitate, de frumos. Lift art în vreme de criză.



O artistă din Abruzzo: Alice în spatele zidului minunilor

George Popescu evocă întâlnirea cu artista Alice (Adelina di Sabatino di Diodoro), originară din Abruzzo: „În atelierul ei din localitatea abruzzeză am trăit brusc senzaţia ieşirii dintr-un timp (cel prezent) spre a poposi, nu în alt timp, ci în alte / diverse timpuri-lume, timpuri-cosmosuri. Din toate colţurile privirea era literalmente ʻlovităʼ de chipuri, figuri, siluete, ochi (mai ales) din tablouri conservând ceva din haloul vechilor icoane, pânze (ce termen impropriu, cât timp, tehnic vorbind, arta ei presupune travaliu cu bucăţi de zid, cu pigmenţi şi tablă, cu nisip şi tencuială”.



Sculptura lui Gian Lorenzo Bernini între tradiţie şi inovaţie

Maestrul absolut al barocului, Gian Lorenzo Bernini, deşi născut la Napoli, era profund legat de tradiţia sculpturii toscane şi a marmurei de Carrara, nu doar pentru că o lucra, ci şi pentru că se formase în atelierul tatălui său, Pietro Bernini, toscan emigrat în sudul Italiei în 1584. La fel ca Michelangelo, Bernini a avut şansa de a creşte într-un mediu saturat de sculptură, unde va asimila secretele meseriei de la un profesor care i-a împărtăşit cunoştinţele sale profesionale, propriul tată, ducând mai departe tradiţia pe care a îmbogăţit-o cu noi elemente. Un studiu de George Dan Istrate.



In memoriam Massimina Pesce: o artistă prietenă a României

În 10 iunie 2012 s-a stins din viaţă poliedrica artistă aquilană Massimima Pesce, ceramistă, sculptoriţă şi pictoriţă, dar şi o adevărată prietenă a României. Massimina Pesce a fost stimată şi apreciată de critica italiană şi străină şi invitată la expoziţii personale şi colective în multe muzee şi instituţii culturale italiene, europene şi extraeuropene. Îi aducem un omagiu prin cuvintele Afroditei Cionchin şi ale lui George Popescu, care au însoţit o expoziţie itinerantă colectivă de acum câţiva ani, prezentată în mai multe oraşe din Italia şi din România.



„Artist-cetăţean”. Dan Perjovschi, desene 1999-2012

Dan Perjovschi, artistul român în dialog cu lumea întreagă, aduce mai aproape scena artei contemporane româneşti de cea internaţională, şi invers. În 2011, Muzeul de Artă Contemporană din Roma (MACRO) i-a prezentat o nouă operă, proiectul intitulat The Crisis Is (Not) Over. Drawings and Dioramas, al cărui curator a fost Teresa Macrì. O frescă sarcastică a societăţii contemporane desenată în prezenţa publicului curios să surprindă atât „detaliile originale”, cât şi pe autor. Publicăm un grupaj de desene despre artist şi condiţia artistului în societatea contemporană.



Pictura italiană din secolele XV-XX la Muzeul de Artă timişorean

Viorica Bălteanu recenzează catalogul Pictura europeană din secolele XV-XX în Muzeul de Artă Timişoara (Editura Brumar, 2012), realizat de muzeograful Marius Cornea. Cele 418 pagini bilingve (română-engleză, italiană-română) conţin o bogată iconografie, cu 20 de imagini color şi 476 în alb-negru. Iubitorii de frumos pot admira şi afla lucruri interesante despre operele unor artişti italieni de marcă din secolele XV-XIX.




Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.