ORIZONTURI FILOSOFICE


Orizonturi filosofice: o secţiune dedicată filosofiei şi ştiinţelor umane

Secțiunea „Orizonturi filosofice”, coordonată de Horia Corneliu Cicortaș, găzduieşte articole, recenzii, interviuri privind autori italieni și personalități românești ale căror legături cu Italia și cultura italiană sunt semnificative. Subiectele pot privi filosofia (cu toate ramurile), științele umane (psihologie, antropologie, sociologie și ramurile lor), istoria religiilor și orice alt sector în relație interdisciplinară cu cele amintite. Propunerile se trimit la filosofica@orizzonticulturali.it, după normele redacționale consultabile aici. Arhiva secţiunii cuprinde articolele publicate până acum.

Treizeci și una de convorbiri cu Emil Cioran

De mai mulți ani, în Italia are loc o interesantă Cioran-renaissance, reflectată mai ales de publicarea de texte inedite, scrisori și interviuri ale lui Emil Cioran. Un moment important în această serie de inițiative îl reprezintă volumul de interviuri Ultimatum all’esistenza. Conversazioni e interviste (1949-1994), editat de Antonio Di Gennaro și publicat în toamna anului 2020 la editura La Scuola di Pitagora din Napoli. În articolul său, Horia Corneliu Cicortaș se oprește asupra contextului în care apar aceste convorbiri și a importanței ediției italiene.

În 15 octombrie 2021 s-a stins din viaţă Mario Andrea Rigoni (n. 1948), scriitor şi critic literar, profesor la Universitatea din Padova şi colaborator de lungă dată al cunoscutei publicaţii „Corriere della Sera”. Eminentul savant l-a cunoscut pe Emil Cioran, de care l-a legat o îndelungată prietenie şi, începând din 1981, a îngrijit pentru prestigioasa Editură Adelphi din Milano traducerea italiană a operei filosofului român. Publicăm, în memoria profesorului Mario Andrea Rigoni, interviul realizat în 2012 în care evocă întâlnirea şi legătura sa cu Emil Cioran. De Afrodita Cionchin.

Nae Ionescu, mentorul unei generații. Interviu cu Tatiana Niculescu

Scriitoarei Tatiana Niculescu i-a apărut de curând cel de-al doilea volum tradus în italiană. Este vorba de biografia lui Nae Ionescu, personaj carismatic și controversat, maestrul „tinerei generații” interbelice, a cărui personalitate a suscitat și continuă să suscite multe dezbateri. Despre această carte, tradusă la editura Castelvecchi din Roma sub titlul Nae Ionescu. Il seduttore di una generazione, autoarea i-a oferit lui Andrea Scarabelli un interviu, publicat în italiană pe blogul Attuali e inattuali din ediția electronică a cotidianului „Il Giornale”, iar aici în română.

Despre filosofia religiei, azi. Interviu cu Lluis Oviedo

În ce măsură este posibil un creștinism postmodern? Care este menirea filosofiei religiei și provocările cărora le face față în contextul cultural actual? Sunt câteva dintre chestiunile abordate în conversația din acest număr cu părintele Lluis Oviedo, profesor de antropologie teologică și teologie fundamentală la Universitatea Pontificală Antonianum din Roma. Cercetările sale actuale vizează domeniul științelor cognitive ale religiei și impactul lor teologic, precum și probleme legate de procesul de secularizare și dinamica socială religioasă. Interviu realizat şi tradus de Tudor Petcu.

Aforismele afurisitului Cioran

Anul acesta a apărut, la editura Humanitas, un text inedit al lui Cioran, sub îngrijirea lui Constantin Zaharia, cu titlul Carnetul unui afurisit. Aparținând grupului de lucrări scrise la Paris în anii ’40, considerată a fi ultima scriere românească sub formă de carte a autorului român, ea marchează încheierea ciclului premergător trecerii la limba franceză. În recenzia sa, Horia Corneliu Cicortaș prezintă această noutate editorială în contextul operei lui Cioran, la întâlnirea dintre versantul ei românesc și cel francez. Versiunea franceză a textului original a apărut acum doi ani la Gallimard.

Latura rezilientă a religiei

În perioada 30 august - 3 septembrie, Pisa a fost gazda celei de-a optsprezecea Conferințe anuale a Asociației Europene de Istoria Religiilor (EASR, European Association for the Study of Religions, fondată în anul 2000). Pisa este al treilea oraș italian după conferințele de la Roma (1990) și Messina (2009). Desfășurată în modalitate mixtă (blended), manifestarea a avut peste șase sute de participanți, printre care diferiți cercetători din România sau de origine română. O scurtă dare de seamă asupra acestei Conferinței și a prezențelor românești, semnată de Gabriel Badea.

Nae Ionescu, seducătorul unei generații

De curând a apărut la editura Castelvecchi din Roma biografia lui Nae Ionescu semnată de Tatiana Niculescu: Nae Ionescu. Il seduttore di una generazione. Volumul original, publicat la Humanitas în 2020, a fost un best-seller, la fel ca alte biografii istorice în care s-a specializat scriitoarea română. În numărul de față, o scurtă prezentare și un fragment din capitolul Profesorul al acestei  lucrări, în care e reconstruită, cu competență istorică și sensibilitate psihologică, viața unui protagonist ilustru și controversat al anilor interbelici.

Ideile lui Gramsci prezentate la București

În 30 iunie 2021, la Librăria Mihai Eminescu din București, a avut loc un eveniment cultural de excepție, dedicat gândirii politice a lui Antonio Gramsci. profesorii Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Mihai Milca (Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București) și Sabin Drăgulin (Universitatea „Petre Andrei” din Iași) au prezentat publicului patru caiete, scrise de gânditorul sard în închisoare, între anii 1929-1933, şi publicate în traducere românească de editura Meridiane Publishing din Iași. Consemnează Angelo Chielli şi Ioana Cristea Drăgulin.

Luna trecută s-au împlinit treizeci de ani de la moartea lui Ioan Petru Culianu, învăluită de misterul unui asasinat încă neelucidat. Mai multe inițiative în memoria autorului român au fost întreprinse în România și în Italia. Astfel, cotidianul „Avvenire” a publicat vineri 19 mai o pagină întreagă incluzând un interviu despre Culianu cu Sorin Antohi, realizat de Simone Paliaga (cu titlul: Un incompiuto sguardo sull’oltre), pe care îl publicăm aici în traducerea lui Horia Corneliu Cicortaș. Istoric al ideilor, Sorin Antohi a scris, coordonat volume și a organizat colocvii asupra vieții și operei lui I.P. Culianu.

Horia Corneliu Cicortaș ne propune un interviu despre Ioan Petru Culianu, cu Aldo Natale Terrin, fenomenolog al religiilor care l-a cunoscut pe cercetătorul român la Universitatea Catolică din Milano în anul 1976. Despre „omul” Culianu, profesorul Terrin afirmă: „Mi-a părut dintru început a fi o minte lucidă, un cercetător care lucra pe cont propriu, citea extrem de mult, numai că apoi se cam detașa de toți. La acea vreme era un băiat foarte slab, se vedea că îndurase suferințe și era neliniștit. Mă impresiona tocmai neliniștea sa: nu era aproape niciodată senin și «lejer»”.

Continuăm, prin acest al doilea interviu inedit în română, seria de convorbiri cu Mircea Eliade publicate în volumul Miti delle origini e ritmi cosmici. Conversazioni (1973-1984), editat de H.C. Cicortaș şi A. Scarabelli, Bietti, Milano, 2020. Interviul pe care îl publicăm în acest număr a fost realizat de jurnalistul Fausto Gianfranceschi în octombrie 1983, la Palermo, și a apărut în cotidianul „Il Tempo”, în 4 noiembrie 1983, cu titlul A colloquio con il grande storico delle religioni. Mircea Eliade: riscoprire il sacro per capire il mondo. Prezentare şi traducere de Horia Corneliu Cicortaș.

În seara zilei de 26 septembrie 1984, Mircea și Christinel Eliade soseau cu avionul la Pisa de la Paris, pentru un scurt voiaj în Italia. Destinația principală era insula Elba, unde autorului român avea să-i fie decernat, la Marciana Marina, premiul literar Isola d’Elba – Raffaello Brignetti pentru romanul Nuntă în cer, apărut cu un an înainte, în traducere italiană, la editura Jaca Book din Milano. Cu acest prilej, filosoful a acordat mai multe interviuri, unul realizat de Alfredo Cattabiani (1937-2003), inedit în limba română, pe care îl publicăm în traducerea lui Horia Corneliu-Cicortaş.

În toamna lui 2020, la editura Stamen din Roma, a apărut prima traducere italiană a două dintre cursurile susținute de Nae Ionescu la Facultatea de Litere și Filosofie, la Universitatea din București. Volumul cuprinde cursul de Filosofia religiei din anul universitar 1924-1925 și cel de Metafizică (Problema salvării în „Faust”), din anul 1925-1926; de asemenea, în Addendă este reprodusă prelegerea inaugurală din 1919, Funcția epistemologică a iubirii. Volumul, intitulat Conoscenza metafisica ed esperienza religiosa, se bucură de un aparat critic ireproșabil. De Gabriel Badea.

Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Antonio Gramsci (Ales, 22 ianuarie 1891 - Roma, 27 aprilie 1937), vă propunem un dialog cu Angelo Chielli, profesor de filosofie politică la Departamentul de Științe Politice al Universității „Aldo Moro” din Bari şi membru fondator al colecției „Biblioteca Gramsciană” de la Editura Adenium din Iași, împreună cu Sabin Drăgulin, Ioana Cristea Drăgulin și alți cercetători români și italieni. Despre actualitatea gândirii gramsciene şi difuzarea sa în România ne vorbeşte Angelo Chielli în interviul realizat de Ioana Cristea Drăgulin.

În seria biografiilor istorice dedicate unor personaje ilustre ale istoriei României, publicate la Humanitas în ultimii cinci ani, a apărut, în aprilie 2020, volumul Seducătorul domn Nae. Viața lui Nae Ionescu, de Tatiana Niculescu, devenită, în plin lockdown, un bestseller. În cazul acestei cărți, o parte din „teren” a fost pregătit de autoarea care în ultimii ani s-a impus publicului din România prin biografiile clasice în stil anglosaxon, destinate atât specialistului cât, mai ales, cititorilor de rând. Despre reîntoarcerea editorială a lui Nae Ionescu, în articolul semnat de Horia Corneliu Cicortaș.

Arhivele Naționale ale României (ANR) păstrează numeroase și importante documente, multe inedite, referitoare la activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzino, în special fondurile familial Cantacuzino (1122 unități arhivistice) și Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (1664 u.a.). Din cercetarea acestei documentații arhivistice reiese că Alexandrina Pallady-Cantacuzino (1876-1944) a fost une vraie dame, o femeie cu o vastă cultură, un spirit religios, tradiționalist și naționalist, ea fiind considerată o oratoare de nivel european. De Monica Negru.

Domnița valahă (Timișoara, Ed. Eubeea, 2019) marchează debutul în proză al scriitoarei Viorica Bălteanu, care s-a remarcat mai întâi ca traducătoare, apoi ca poetă. Acest roman - la temelia căruia se află aristocrația culturală, în forme predilecte de manifestare -, împletind discursul narativ cu cel argumentativ,  reușește să așeze pe un piedestal, târziu, dar nicidecum „prea târziu”, efigia Dorei d’Istria (Elena Ghica). Dora d’Istria este înfățișată ca persoană umană, conform definiției date acestui concept de către Eugen Dorcescu. Recenzie de Mirela-Ioana Dorcescu.

Profesorul Roberto Scagno de la Universitatea din Padova, ilustru românist și eliadist, care a iniţiat în Italia studiul operei și personalităţii lui Mircea Eliade, ne oferă, în interviul realizat de Octaviana Jianu, o preţioasă mărturie despre primele sale contacte cu Bucureştiul anilor ’70 ai secolului trecut. Putem afla cu câtă reticență și suspiciune erau primiţi şi urmăriţi intelectualii occidentali ajunşi pe atunci în România, ţară care la vremea aceea era în aparenţă unul dintre cele mai blânde regimuri comuniste din blocul sovietic.

A apărut în sfârșit în limba română demult așteptata lucrare a lui Machiavelli Comentarii la prima Decadă a lui Titus Livius (traducere de Gabriel Purghel, cronologie și control științific Smaranda Bratu Elian). Ediția, publicată în colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas, este însoțită de un aparat critic excepțional: prin amploare, precizie și adresarea către un public diversificat, atât specialiștilor care doresc să urmărească filiația ideilor și variantele interpretative, cât și nespecialiștilor doritori să înțeleagă referirile și aluziile autorului. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.

Cu prilejul vizitei Sanctităţii Sale Papa Francisc în România, care are loc în perioada 31 mai-2 iunie 2019, republicăm câteva fragmente din cartea apărută în Italia în martie 2017, Consigli di un Papa amico (San Paolo Edizioni), ulterior tradusă şi în limba română sub titlul Sfaturi prietenești de la Papa Francisc. Cuvinte care ne ajută să trăim mai bine (trad. de Laszlo Alexandru. Cluj, Ed. Viaţa Creştină, 2017). Doi ziariști vaticaniști, Andrea Tornielli și Domenico Agasso jr., au pus laolaltă reflecțiile despre lume și viață ale Papei, așa cum rezultă dintr-un șir de predici ținute în diferite contexte.

Ovidius, în Metamorphoses, tratează problema curiozității erotice, voaioriste și a consecințelor ei. În mitologia romană, Actaeon, erou al Thebei și pasionat al vânătorii, a surprins-o dezbrăcată pe zeița vânătorii, Diana/Artemis. Văzându-l, îl pedepsește transformându-l în cerb şi lăsând să cadă pradă câinilor săi. Multă vreme arta vizuală a găsit inspirație în mitologie, una dintre cele  mai cunoscute picturi dedicate acestui episod fiind Diana și Actaeon de Tițian (1556). Fără îndoială această pictură reprezintă mult mai mult decât o expunere a unor trupuri dezbrăcate. De Mădălin Marienuţ.

Cu profundă durere anunţăm dispariţia, în 29 martie 2019, la vârsta de 85 de ani, a lui Dieter Schlesak, un mare om, poet şi scriitor de origine germană care trăia de ani buni în Italia, la Pieve di Camaiore, după exilul în 1969 din România comunistă. Republicăm amplul articol dedicat de Claudio Magris lui Dieter Schlesak, la apariţia în italiană a romanului L'uomo senza radici (Garzanti, Milano, 2011), articol prezentat atunci în exclusivitate în română  de revista noastră, cu acordul prestigiosului cotidian „Corriere della Sera”, şi intitulat Dieter Schlesak sau imposibila întoarcere acasă.

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui, în 11 aprilie 1987, la Torino. Publicăm în continuare capitolul al III-lea din eseul Damnaţii şi salvaţii, intitulat Ruşinea, în traducerea Doinei Condrea Derer. „Ți-e rușine că ești viu în locul altuia? Nu poți exclude posibilitatea. E doar o supoziție, că fiecare este un Cain pentru fratele lui, că fiecare dintre noi a luat locul aproapelui și trăiește în locul lui. Simplă supoziție, dar te roade; s-a cuibărit adânc, ca un car; din afară nu se vede, dar roade și strigă".

Horia-Roman Patapievici prezintă Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, cartea lui Galileo Galilei publicată la Veneţia în martie 1610, tradusă pentru prima dată de Gheorghe Stratan şi lansată de Editura Humanitas. Premisa este scrisoarea pe care ambasadorul englez la Veneţia, sir Henry Wotton, a trimis-o regelui Angliei împreună cu un exemplar din Sidereus nuncius chiar în ziua apariţiei opusculului. Diplomatul englez prevede că lucrarea lui Galilei avea să răstoarne raportul omului cu natura și imaginea universului și că urma să aibă consecințe incalculabile în toate domeniile.

Alba de Céspedes a fost o scriitoare apreciată în România anilor patruzeci, având parte de cronici elogioase în revistele de cultură. În perioada comunistă însă, i se publică o singură și ultimă traducere și lipsesc cu desăvârșire reeditările. Va pierde foarte mult din popularitate, ajungând astăzi aproape necunoscută publicului român. În afară de inevitabila îmbătrânire a limbii, traducerile de care dispunem poartă urmele cenzurii. Ar fi de dorit, așadar, să se încurajeze o retraducere în limba română a prozei Albei de Céspedes și de ce nu, o traducere a poeziei. De Iulia Cosma.

Deși nu este propriu-zis o Republică monastică (deoarece face parte din Statul grec), Muntele Athos se bucură de o mare autonomie administrativă. Teritoriul Muntelui Athos este guvernat de douăzeci de Sfinte Mânăstiri; dintre acestea, 17 se află în mâinile grecilor, una (Sfântul Pantelimon) aparține rușilor, una (Chilandari) este a sârbilor, iar o alta (Zographou) aparține bulgarilor. Imposibil să nu-ți pui o întrebare elementară: de ce grecii, sârbii, bulgarii și rușii trebuie să aibă fiecare o mânăstire a lor la Athos, iar românii nu? De Armando Santarelli.

Volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România, coordonat de Bokor Zsuzsa (Ed. ISPMN, Cluj-Napoca 2017) parcurge istoria și prezentul comunității italiene din România astfel: primul studiu este un capitol istoric al comunității italiene din România, următoarele trei studii se referă la prezent din perspectiva etnologilor și antropologilor care au lucrat pe teren în Oltenia, Banat și Dobrogea, al cincilea studiu este dedicat dialectului friulan, iar ultimele două studii arată nu doar prezentul italienilor în România, ci și viitorul aceste comunități în țara noastră. De Monica Iovănescu.

În 2 februarie 2019 la librăria Eminescu din București a fost prezentat publicului Caietul 11 (XIII). 1932-1933. Introducere la studiul filosofiei, al lui Antonio Gramsci. Acest caiet face parte din lucrarea clasică scrisă de teoreticianul sard, în perioada în care a fost încarcerat de autoritățile fasciste, intitulată Quaderni del Carcere (Caietele din închisoare); traducerea fiind realizată de Sabin Drăgulin și îngrijită de Angelo Chielli și Sabin Drăgulin. Volumul contribuie la diseminarea conceptelor pe care Gramsci le-a folosit în redactarea notelor sale. De Ioana Cristea Drăgulin.

În 1934, Irene Curie, fiica savanților Marie și Pierre Curie, spunea: „Ne amintim că savanta română, d-ra Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”. Este povestea unei românce excepţionale care a luptat pentru a i se recunoaște meritele în lumea ştiinţifică. „Pe nedrept, istoria radioactivității a uitat-o pe Ștefania Mărăcineanu, deși este una dintre cercetătoarele care a dovedit un spirit de observație deosebit, intuind rolul radiației în obținerea unor materiale radioactive și în producerea fenomenului de radioactivitate artificială” (Michael F. L’Annunziata).

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, chimist și scriitor torinez, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui. Prima carte, Se questo è un uomo, 1947, ca și următoarele dedicate temei, se remarcă prin factura carteziană de a prezenta fațetele monstruosului univers concentraționar căruia i-a fost victimă. A revenit cu reflecții hiperlucide asupra materiei din cartea de debut cu eseul I sommersi e i salvati, 1986, nou memento adresat omenirii. Publicăm paginile introductive ale acestuia, în traducerea Doinei Condrea Derer.

Încheiem, prin analiza Cântului al XXXIII-lea al Paradisului, laborioasa lucrare a lui Laszlo Alexandru structurată prin alăturarea unor componente constante: textul poeziei lui Dante în italiană; traducerea fidelă în română realizată de Laszlo Alexandru prin comparație cu versiunile românești existente; o parafrază explicativă pentru sensurile mai puțin evidente cititorului contemporan; o sinteză de critică a criticii, în care numele cele mai relevante ale dantologiei mondiale explicită valențele semantice, artistice, istorice, politice, filosofice sau teologice ale fiecărei terține.

În colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas a apărut de curând, pentru prima dată în limba română, Sidereus nuncius, adică Anunțul stelar, micul volum publicat de Galileo Galilei în 1610 care a schimbat nu numai imaginea pe care oamenii o aveau, de milenii, despre univers, ci și modul de a-l privi și cerceta. Inițiativa și traducerea îi aparțin profesorului fizician, specialist în istoria științei și încercat traducător, Gheorghe Stratan. Volumul este precedat de o prefață scrisă de un expert italian, profesorul Franco Giudice de la Universitatea din Bergamo. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.

Volumul Il tempo e lo spazio nella lingua e nella letteratura italiana. Atti dell’VIII Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 16-17 settembre 2016, apărut în 2018 la prestigioasa editură Franco Cesati din Florenţa, sub îngrijirea doamnei prof. Elena Pîrvu, reproduce cele mai reprezentative comunicări prezentate la cel de al VIII-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din perioada 16-17 septembrie 2016. Volumul este structurat în următoarele secţiuni: lingvistică, didactica limbii italiene, literatură. Recenzie de Ramona Lazea.

Lectura lui Dante. Rugăciunea către Beatrice (Paradis XXXI)

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXXI-lea al Paradisului, care prezintă rugăciunea de mulțumire către Beatrice. „Acesta este unul din momentele cele mai înalte ale călătoriei și în asta constă revelația semnificației sale creștine: o călătorie de la păcat la virtute, din robie în libertate, de la lucrurile trecătoare la eternitate, de la Florența, societatea agresivă și opacă, la cetatea cerească. Prin medierea iubitoare oferită de Beatrice, Dante a obținut intervenția eliberatoare a divinității, harul, puterea morală și religioasă care l-au pus în situația de-a trece teafăr prin Infern” (T. Di Salvo).

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.