ORIZONTURI FILOZOFICE

Orizonturi filosofice: o secţiune dedicată filosofiei şi ştiinţelor umane

Secțiunea „Orizonturi filosofice”, coordonată de Horia Corneliu Cicortaș, găzduieşte articole, recenzii, interviuri privind autori italieni și personalități românești ale căror legături cu Italia și cultura italiană sunt semnificative. Subiectele pot privi filosofia (cu toate ramurile), științele umane (psihologie, antropologie, sociologie și ramurile lor), istoria religiilor și orice alt sector în relație interdisciplinară cu cele amintite. Propunerile se trimit la filosofica@orizzonticulturali.it, după normele redacționale consultabile aici. Arhiva secţiunii cuprinde articolele publicate până acum.



De vorbă cu Eliade: redescoperind sacrul pentru a înțelege lumea

Continuăm, prin acest al doilea interviu inedit în română, seria de convorbiri cu Mircea Eliade publicate în volumul Miti delle origini e ritmi cosmici. Conversazioni (1973-1984), editat de H.C. Cicortaș şi A. Scarabelli, Bietti, Milano, 2020. Interviul de mai jos a fost realizat de jurnalistul Fausto Gianfranceschi în octombrie 1983, la Palermo, și a apărut în cotidianul „Il Tempo”, în 4 noiembrie 1983, cu titlul A colloquio con il grande storico delle religioni. Mircea Eliade: riscoprire il sacro per capire il mondo. Prezentare şi traducere de H.C. Cicortaș.



Miracolele sunt realități. Un interviu „insular” cu Mircea Eliade

În seara zilei de 26 septembrie 1984, Mircea și Christinel Eliade soseau cu avionul la Pisa de la Paris, pentru un scurt voiaj în Italia. Destinația principală era insula Elba, unde autorului român avea să-i fie decernat, la Marciana Marina, premiul literar Isola d’Elba – Raffaello Brignetti pentru romanul Nuntă în cer, apărut cu un an înainte, în traducere italiană, la editura Jaca Book din Milano. Cu acest prilej, filosoful a acordat mai multe interviuri, unul realizat de Alfredo Cattabiani (1937-2003), inedit în limba română, pe care îl publicăm în traducerea lui Horia Corneliu-Cicortaş.



Nae Ionescu, în limba italiană

În toamna lui 2020, la editura Stamen din Roma, a apărut prima traducere italiană a două dintre cursurile susținute de Nae Ionescu la Facultatea de Litere și Filosofie, la Universitatea din București. Volumul cuprinde cursul de Filosofia religiei din anul universitar 1924-1925 și cel de Metafizică (Problema salvării în „Faust”), din anul 1925-1926; de asemenea, în Addendă este reprodusă prelegerea inaugurală din 1919, Funcția epistemologică a iubirii. Volumul, intitulat Conoscenza metafisica ed esperienza religiosa, se bucură de un aparat critic ireproșabil. De Gabriel Badea.



Actualitatea gândirii lui Antonio Gramsci. În dialog cu Angelo Chielli

Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Antonio Gramsci (Ales, 22 ianuarie 1891 - Roma, 27 aprilie 1937), vă propunem un dialog cu Angelo Chielli, profesor de filosofie politică la Departamentul de Științe Politice al Universității „Aldo Moro” din Bari şi membru fondator al colecției „Biblioteca Gramsciană” de la Editura Adenium din Iași, împreună cu Sabin Drăgulin, Ioana Cristea Drăgulin și alți cercetători români și italieni. Despre actualitatea gândirii gramsciene şi difuzarea sa în România ne vorbeşte Angelo Chielli în interviul realizat de Ioana Cristea Drăgulin.



Reîntoarcerea lui Nae Ionescu

În seria biografiilor istorice dedicate unor personaje ilustre ale istoriei României, publicate la Humanitas în ultimii cinci ani, a apărut, în aprilie 2020, volumul Seducătorul domn Nae. Viața lui Nae Ionescu, de Tatiana Niculescu, devenită, în plin lockdown, un bestseller. În cazul acestei cărți, o parte din „teren” a fost pregătit de autoarea care în ultimii ani s-a impus publicului din România prin biografiile clasice în stil anglosaxon, destinate atât specialistului cât, mai ales, cititorilor de rând. Despre reîntoarcerea editorială a lui Nae Ionescu, în articolul semnat de Horia Corneliu Cicortaș.



Un model de feminism și ortodoxism: Alexandrina Gr. Cantacuzino

Arhivele Naționale ale României (ANR) păstrează numeroase și importante documente, multe inedite, referitoare la activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzino, în special fondurile familial Cantacuzino (1122 unități arhivistice) și Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (1664 u.a.). Din cercetarea acestei documentații arhivistice reiese că Alexandrina Pallady-Cantacuzino (1876-1944) a fost une vraie dame, o femeie cu o vastă cultură, un spirit religios, tradiționalist și naționalist, ea fiind considerată o oratoare de nivel european. De Monica Negru.



„Domnița valahă”: un roman dedicat principesei Elena Ghica

Domnița valahă (Timișoara, Ed. Eubeea, 2019) marchează debutul în proză al scriitoarei Viorica Bălteanu, care s-a remarcat mai întâi ca traducătoare, apoi ca poetă. Acest roman - la temelia căruia se află aristocrația culturală, în forme predilecte de manifestare -, împletind discursul narativ cu cel argumentativ,  reușește să așeze pe un piedestal, târziu, dar nicidecum „prea târziu”, efigia Dorei d’Istria (Elena Ghica). Dora d’Istria este înfățișată ca persoană umană, conform definiției date acestui concept de către Eugen Dorcescu. Recenzie de Mirela-Ioana Dorcescu.



Roberto Scagno: un intelectual occidental în Bucureştiul anilor ’70

Profesorul Roberto Scagno de la Universitatea din Padova, ilustru românist și eliadist, care a iniţiat în Italia studiul operei și personalităţii lui Mircea Eliade, ne oferă, în interviul realizat de Octaviana Jianu, o preţioasă mărturie despre primele sale contacte cu Bucureştiul anilor ’70 ai secolului trecut. Putem afla cu câtă reticență și suspiciune erau primiţi şi urmăriţi intelectualii occidentali ajunşi pe atunci în România, ţară care la vremea aceea era în aparenţă unul dintre cele mai blânde regimuri comuniste din blocul sovietic.



Eveniment editorial. Machiavelli şi învăţăturile sale

A apărut în sfârșit în limba română demult așteptata lucrare a lui Machiavelli Comentarii la prima Decadă a lui Titus Livius (traducere de Gabriel Purghel, cronologie și control științific Smaranda Bratu Elian). Ediția, publicată în colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas, este însoțită de un aparat critic excepțional: prin amploare, precizie și adresarea către un public diversificat, atât specialiștilor care doresc să urmărească filiația ideilor și variantele interpretative, cât și nespecialiștilor doritori să înțeleagă referirile și aluziile autorului. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.



Suveranul Pontif în România. „Sfaturi prietenești de la Papa Francisc”

Cu prilejul vizitei Sanctităţii Sale Papa Francisc în România, care are loc în perioada 31 mai-2 iunie 2019, republicăm câteva fragmente din cartea apărută în Italia în martie 2017, Consigli di un Papa amico (San Paolo Edizioni), ulterior tradusă şi în limba română sub titlul Sfaturi prietenești de la Papa Francisc. Cuvinte care ne ajută să trăim mai bine (trad. de Laszlo Alexandru. Cluj, Ed. Viaţa Creştină, 2017). Doi ziariști vaticaniști, Andrea Tornielli și Domenico Agasso jr., au pus laolaltă reflecțiile despre lume și viață ale Papei, așa cum rezultă dintr-un șir de predici ținute în diferite contexte.



Voaiorul Dianei. Despre graniţele initimităţii în zilele noastre

Ovidius, în Metamorphoses, tratează problema curiozității erotice, voaioriste și a consecințelor ei. În mitologia romană, Actaeon, erou al Thebei și pasionat al vânătorii, a surprins-o dezbrăcată pe zeița vânătorii, Diana/Artemis. Văzându-l, îl pedepsește transformându-l în cerb şi lăsând să cadă pradă câinilor săi. Multă vreme arta vizuală a găsit inspirație în mitologie, una dintre cele  mai cunoscute picturi dedicate acestui episod fiind Diana și Actaeon de Tițian (1556). Fără îndoială această pictură reprezintă mult mai mult decât o expunere a unor trupuri dezbrăcate. De Mădălin Marienuţ.



In memoriam. Dieter Schlesak sau imposibila întoarcere acasă

Cu profundă durere anunţăm dispariţia, în 29 martie 2019, la vârsta de 85 de ani, a lui Dieter Schlesak, un mare om, poet şi scriitor de origine germană care trăia de ani buni în Italia, la Pieve di Camaiore, după exilul în 1969 din România comunistă. Republicăm amplul articol dedicat de Claudio Magris lui Dieter Schlesak, la apariţia în italiană a romanului L'uomo senza radici (Garzanti, Milano, 2011), articol prezentat atunci în exclusivitate în română  de revista noastră, cu acordul prestigiosului cotidian „Corriere della Sera”, şi intitulat Dieter Schlesak sau imposibila întoarcere acasă.



Centenar Primo Levi. „Damnații și salvații”, capitolul al III-lea, „Ruşinea”

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui, în 11 aprilie 1987, la Torino. Publicăm în continuare capitolul al III-lea din eseul Damnaţii şi salvaţii, intitulat Ruşinea, în traducerea Doinei Condrea Derer. „Ți-e rușine că ești viu în locul altuia? Nu poți exclude posibilitatea. E doar o supoziție, că fiecare este un Cain pentru fratele lui, că fiecare dintre noi a luat locul aproapelui și trăiește în locul lui. Simplă supoziție, dar te roade; s-a cuibărit adânc, ca un car; din afară nu se vede, dar roade și strigă".



Horia-Roman Patapievici despre „Sidereus nuncius” de Galieo Galilei

Horia-Roman Patapievici prezintă Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, cartea lui Galileo Galilei publicată la Veneţia în martie 1610, tradusă pentru prima dată de Gheorghe Stratan şi lansată de Editura Humanitas. Premisa este scrisoarea pe care ambasadorul englez la Veneţia, sir Henry Wotton, a trimis-o regelui Angliei împreună cu un exemplar din Sidereus nuncius chiar în ziua apariţiei opusculului. Diplomatul englez prevede că lucrarea lui Galilei avea să răstoarne raportul omului cu natura și imaginea universului și că urma să aibă consecințe incalculabile în toate domeniile.



Discriminare de gen și cenzură în traducerea prozei Albei de Céspedes

Alba de Céspedes a fost o scriitoare apreciată în România anilor patruzeci, având parte de cronici elogioase în revistele de cultură. În perioada comunistă însă, i se publică o singură și ultimă traducere și lipsesc cu desăvârșire reeditările. Va pierde foarte mult din popularitate, ajungând astăzi aproape necunoscută publicului român. În afară de inevitabila îmbătrânire a limbii, traducerile de care dispunem poartă urmele cenzurii. Ar fi de dorit, așadar, să se încurajeze o retraducere în limba română a prozei Albei de Céspedes și de ce nu, o traducere a poeziei. De Iulia Cosma.



Românii la Muntele Athos. O perspectivă istorică

Deși nu este propriu-zis o Republică monastică (deoarece face parte din Statul grec), Muntele Athos se bucură de o mare autonomie administrativă. Teritoriul Muntelui Athos este guvernat de douăzeci de Sfinte Mânăstiri; dintre acestea, 17 se află în mâinile grecilor, una (Sfântul Pantelimon) aparține rușilor, una (Chilandari) este a sârbilor, iar o alta (Zographou) aparține bulgarilor. Imposibil să nu-ți pui o întrebare elementară: de ce grecii, sârbii, bulgarii și rușii trebuie să aibă fiecare o mânăstire a lor la Athos, iar românii nu? De Armando Santarelli.



În căutarea tărâmului promis. Italienii din România

Volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România, coordonat de Bokor Zsuzsa (Ed. ISPMN, Cluj-Napoca 2017) parcurge istoria și prezentul comunității italiene din România astfel: primul studiu este un capitol istoric al comunității italiene din România, următoarele trei studii se referă la prezent din perspectiva etnologilor și antropologilor care au lucrat pe teren în Oltenia, Banat și Dobrogea, al cincilea studiu este dedicat dialectului friulan, iar ultimele două studii arată nu doar prezentul italienilor în România, ci și viitorul aceste comunități în țara noastră. De Monica Iovănescu.



Manualul Popular al lui Buharin în viziunea lui Antonio Gramsci

În 2 februarie 2019 la librăria Eminescu din București a fost prezentat publicului Caietul 11 (XIII). 1932-1933. Introducere la studiul filosofiei, al lui Antonio Gramsci. Acest caiet face parte din lucrarea clasică scrisă de teoreticianul sard, în perioada în care a fost încarcerat de autoritățile fasciste, intitulată Quaderni del Carcere (Caietele din închisoare); traducerea fiind realizată de Sabin Drăgulin și îngrijită de Angelo Chielli și Sabin Drăgulin. Volumul contribuie la diseminarea conceptelor pe care Gramsci le-a folosit în redactarea notelor sale. De Ioana Cristea Drăgulin.



Ștefania Mărăcineanu, cercetătoarea din laboratoarele Curie din Paris

În 1934, Irene Curie, fiica savanților Marie și Pierre Curie, spunea: „Ne amintim că savanta română, d-ra Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”. Este povestea unei românce excepţionale care a luptat pentru a i se recunoaște meritele în lumea ştiinţifică. „Pe nedrept, istoria radioactivității a uitat-o pe Ștefania Mărăcineanu, deși este una dintre cercetătoarele care a dovedit un spirit de observație deosebit, intuind rolul radiației în obținerea unor materiale radioactive și în producerea fenomenului de radioactivitate artificială” (Michael F. L’Annunziata).



Centenar Primo Levi. „Damnații și salvații”, memento adresat omenirii

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, chimist și scriitor torinez, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui. Prima carte, Se questo è un uomo, 1947, ca și următoarele dedicate temei, se remarcă prin factura carteziană de a prezenta fațetele monstruosului univers concentraționar căruia i-a fost victimă. A revenit cu reflecții hiperlucide asupra materiei din cartea de debut cu eseul I sommersi e i salvati, 1986, nou memento adresat omenirii. Publicăm paginile introductive ale acestuia, în traducerea Doinei Condrea Derer.



Lectura lui Dante. Iubirea mișcă soarele și stelele (Paradis XXXIII)

Încheiem, prin analiza Cântului al XXXIII-lea al Paradisului, laborioasa lucrare a lui Laszlo Alexandru structurată prin alăturarea unor componente constante: textul poeziei lui Dante în italiană; traducerea fidelă în română realizată de Laszlo Alexandru prin comparație cu versiunile românești existente; o parafrază explicativă pentru sensurile mai puțin evidente cititorului contemporan; o sinteză de critică a criticii, în care numele cele mai relevante ale dantologiei mondiale explicită valențele semantice, artistice, istorice, politice, filosofice sau teologice ale fiecărei terține.



Cărticica lui Galilei care a schimbat imaginea lumii, acum și în română

În colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas a apărut de curând, pentru prima dată în limba română, Sidereus nuncius, adică Anunțul stelar, micul volum publicat de Galileo Galilei în 1610 care a schimbat nu numai imaginea pe care oamenii o aveau, de milenii, despre univers, ci și modul de a-l privi și cerceta. Inițiativa și traducerea îi aparțin profesorului fizician, specialist în istoria științei și încercat traducător, Gheorghe Stratan. Volumul este precedat de o prefață scrisă de un expert italian, profesorul Franco Giudice de la Universitatea din Bergamo. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.



„Timpul şi spaţiul în limba şi literatura italiană”. Actele simpozionului

Volumul Il tempo e lo spazio nella lingua e nella letteratura italiana. Atti dell’VIII Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 16-17 settembre 2016, apărut în 2018 la prestigioasa editură Franco Cesati din Florenţa, sub îngrijirea doamnei prof. Elena Pîrvu, reproduce cele mai reprezentative comunicări prezentate la cel de al VIII-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din perioada 16-17 septembrie 2016. Volumul este structurat în următoarele secţiuni: lingvistică, didactica limbii italiene, literatură. Recenzie de Ramona Lazea.



Lectura lui Dante. Rugăciunea către Beatrice (Paradis XXXI)

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXXI-lea al Paradisului, care prezintă rugăciunea de mulțumire către Beatrice. „Acesta este unul din momentele cele mai înalte ale călătoriei și în asta constă revelația semnificației sale creștine: o călătorie de la păcat la virtute, din robie în libertate, de la lucrurile trecătoare la eternitate, de la Florența, societatea agresivă și opacă, la cetatea cerească. Prin medierea iubitoare oferită de Beatrice, Dante a obținut intervenția eliberatoare a divinității, harul, puterea morală și religioasă care l-au pus în situația de-a trece teafăr prin Infern” (T. Di Salvo).



Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.