INVITAŢII SMARANDEI BRATU ELIAN

Centenar Fellini. Cu regizorul Doru Niţescu despre „geniul nemuritor”

Anul 2020 marchează centenarul naşterii celebrului regizor Federico Fellini (1920-1993). Revista noastră îl omagiază printr-un număr monografic ce se deschide cu un amplu interviu cu regizorul Doru Niţescu despre actualitatea şi nemurirea geniului italian faţă de care nutreşte un adevărat cult: Vorbind despre Fellini, îmi este greu să-l limitez la profesia de regizor, îl asociez în mod clar cu noțiunea de autor, în toată puterea cuvântului, iar în cazul unui autor de film, toate experiențele sale contribuie la dezvoltarea unei viziuni cinematografice proprii”. De Smaranda Bratu Elian.



Anchetă Fellini printre cineaştii români ai mai multor generaţii

10 cineaști (din 24 interpelaţi) au răspuns întrebărilor Smarandei Bratu Elian dedicate artei felliniene. Sunt nume reprezentative ale mai multor generaţii: Nae Caranfil, Napoleon Toader Helmis, Mihai Mălaimare, Nicolae Mărgineanu, Cătălin Mitulescu, Emanuel Pârvu, Corneliu Porumboiu, Iulia Rugină, Marius Șopterean. În răspunsurile lor se simt diferențele generaționale, tinerii simțindu-se semnificativ mai departe de Fellini decât vârstnicii. Însă toţi, tineri și vârstnici, tind să asocieze numele lui Fellini cu experiențe personale de viață, ca și cum Fellini te-ar îndemna să privești în propria ta viață.



Dialog cu Irina Nistor, vocea inconfundabilă a Cinematecii bucureștene

Continuăm parcursul nostru dedicat centenarului Fellini printr-un interviu cu Irina Margareta Nistor, cunoscut critic de film, membru în diferite jurii cinematografice naționale și internaționale. Licențiată în limbi străine, a fost mulți ani traducătoare și interpretă pentru televiziunea română, iar în anii ’80 pentru Cinemateca din București; în aceeași perioadă a realizat în clandestinitate traducerea a mai bine de 3000 de filme înregistrate pe videocasete care au servit la răspândirea cinematografiei occidentale în România. Interviu realizat de Smaranda Bratu Elian.



Colocviul Internațional de Italienistică de la Craiova, la aniversară

S-a încheiat de curând a zecea ediție a Colocviului Internațional de Italienistică organizat de și la Universitatea din Craiova: participare numeroasă, referate și discuții interesante, planuri de viitor. Acum un an am prezentat pe larg importanța acestui colocviu, iar anul acesta a fost prezentată în plenul colocviului, interesul participanților prefigurând extinderea colaborărilor și în afara celor două țări. O asemenea ediție aniversară prilejuieşte o rememorare și un bilanț, într-un dialog realizat de dna prof. Smaranda Bratu Elian cu coordonatoarea și sufletul colocviului, dna prof. Elena Pîrvu.



Marco Fazzini despre „Poetry Vicenza” şi curajul de a investi în cultură

De patru ani la Vicenţa are loc un festival de necrezut, „Poetry Vicenza”, în care poezia, muzica și artele plastice se întrepătrund și străbat capilar nobilul oraș venet. Timp de două luni, în tot felul de spații, de la somptuoasele palate palladiene la Teatrul Olimpic ori în piețe, poeți din întreaga lume converg pentru a dialoga nu doar cu publicul, ci și cu arta unor excelente formații muzicale și a numeroaselor expoziții de artă contemporană. Părintele manifestării este profesorul Marco Fazzini, care ne vorbeşte despre festival şi curajul de a investi în cultură. Un interviu de Smaranda Bratu Elian.



Novella Bellucci: „Leopardi ne învaţă să gândim critic”

„Leopardi ne învaţă să gândim critic, să nu ne mulţumim cu răspunsuri facile şi gata făcute, să transformăm îndoiala într-un indispensabil instrument de cunoaştere. El ne învaţă să gândim în mare şi să îmbinăm o viziune lipsită de orice iluzie cu o forţă utopică plină de pasiune". Aceasta şi alte perspective hermeneutice în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian cu Novella Bellucci de la Universitatea „La Sapienza” din Roma şi ilustră specialistă în Leopardi, care semnează introducerea la volumul Mici opere morale, apărut în colecţia „Biblioteca Italiană” a editurii Humanitas.



Stelian Ţurlea: „Ziarul de duminică”, proiect ireal pentru tranziţie

Anul 2016, pare-se, îngroapă „Ziarul de duminică”, un proiect absolut ireal pentru tranziţia românească, cum îl numeşte jurnalistul Stelian Ţurlea în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian. Ce semnalează această dispariţie, pe lângă indiferenţa faţă de cultură? „O lipsă de viziune. Absenţa proiectelor culturale dăunează la fel de mult fiinţei naţionale ca lipsa educaţiei şi lipsa sănătăţii. Toate trei sunt domenii fără de care nu se poate rezista şi care ar trebui să se afle în primul plan al preocupărilor autorităţilor. Sau al oamenilor de afaceri. Sau şi al unora şi al altora, mai degrabă”.



Carlo Varotti: „Homo fabulans” contra crizei actuale a literaturii

„Câtă vreme literatura va fi tratată precum mătuşa cea bătrână pe care o respecţi că aşa trebuie, dar de care n-ai de ce să ţii seamă de vreme ce ştii că o să repete a mia oară aceeaşi amintire din tinereţe, nu se ajunge nicăieri. Dacă un tânăr descoperă că Ludovico Ariosto a inventat genul fantasy sau că Regele leu al lui Walt Disney spune povestea lui Hamlet, atunci o operă, aparent pentru specialişti, prăfuită în şcoală, poate căpăta noi potenţialităţi de comunicare şi un nou farmec”. Interviu cu profesorul Carlo Varotti de la Universitatea din Parma, realizat de Smaranda Bratu Elian.



Vlad Alexandrescu: „Trei sferturi din muzee, ca acum cincizeci de ani”

„În cultura noastră dăinuie ideea, încă dinaintea comunismului, că trebuie să ne lăsăm conduşi. Nu ne-am asumat încă responsabilitatea propriei condiţii. Din experienţa avută la Ministerul Culturii, am văzut că în toate domeniile pe care ministerul le are în responsabilitate există oameni extraordinari, sinceri şi puşi pe treabă, dar şi manageri de instituţii cu un discurs de o calitate intelectuală mediocră. Asta, în condiţiile în care trei sferturi din muzee arată tot ca acum cincizeci de ani”. Interviu cu fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu, realizat de Smaranda Bratu Elian.



Ascultând cum vorbeşte lumea. În dialog cu Rodica Zafiu

„E foarte interesant să predai româna italienilor, pentru că şi profesorul, şi studentul descoperă asemănări ale limbii vorbite sau dialectale adesea ascunse de manualele limbii standard. Italienii constatau cu surprindere că o construcţie de tipul a me mi piace poate fi acceptată de normă în altă limbă (mie îmi place), eu începeam să mă gândesc (pornind de la întrebările lor) cum se poate descrie mai bine diferenţa dintre Ce faci? şi Ce mai faci?”. În interviul lunii cu Smaranda Bratu Elian, cunoscutul lingvist Rodica Zafiu ne împărtăşeşte din vasta sa experienţă, inclusiv în Peninsulă.



Când în Transilvania se juca Goldoni. Interviu cu Carmelo Alberti

Răspândirea teatrului celui mai mare comediograf italian al secolului al XVIII-lea şi unul dintre cei mai mari în absolut, Carlo Goldoni, a cunoscut o notabilă amploare chiar în timpul vieţii dramaturgului: spre exemplu, unele dintre comediile sale erau jucate pe teritoriul Transilvaniei încă din secolul al XVIII-lea. Lui Goldoni îi este dedicat interviul Smarandei Bratu Elian cu profesorul Carmelo Alberti de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, ilustru specialist în teatrul goldonian. Memoriile italiene ale marelui veneţian vor apărea în curând în colecţia Biblioteca Italiană a editurii Humanitas.



Naraţiunea ca un puzzle. În dialog cu Doina Ruşti

„Mie însă îmi place să scriu fragmentar şi am făcut-o în mai multe cazuri. Iubesc satisfacţia pe care o resimte iubitorul de rebus, iubesc romanele poliţiste, îmi place Faulkner. Mult. Şi profund. Şi, de asemenea, îmi place să montez filme, să asamblez secvenţe de film. Toate aceste plăceri stau la baza înclinaţiei mele pentru proza puzzle”. Ne mărturiseşte Doina Ruşti în dialogul lunii la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, conturând profilul şi strategia operei sale narative. În Italia au fost publicate, în traducere, trei dintre romanele sale: Zogru, Lizoanca şi Omuleţul roşu



Pentru o poetică a stilului. În dialog cu Alberto Casadei

„Stilul nu este un element formal, asemeni unui adaos exterior al unui conţinut preconstituit, şi nici distanţa faţă de o normă oarecum fixată; el este mai degrabă interfaţa între biologia autorului, existenţa lui văzută unitar şi lumea exterioară”. Aceasta este definiţia pe care ne-o oferă Alberto Casadei, profesor de literatură italiană la Universitatea din Pisa, cunoscut critic şi teoretician al literaturii, romancier şi poet. În dialogul lunii la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, teoreticianul Casadei ne împărtăşeşte propunerile sale privitoare la o critică literară bazată pe recentele ştiinţe cognitive.



„Marele cer înstelat, maestru al frumuseţii”. Dialog cu Magda Stavinschi

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” o avem pe doamna Magda Stavinschi, nu doar cel mai cunoscut dar şi cel mai recunoscut astronom român în viaţă. Este autoare a sute de articole de specialitate şi a nenumărate comunicări şi prezentări adresate publicului larg, fiind deopotrivă preocupată de legătura astronomiei cu alte ramuri ale cunoaşterii şi atentă la dialogul cultural cu nespecialiştii, dar şi la cel interdisciplinar între specialişti. Dialogul se referă la activitatea sa polivalentă şi la unele curiozităţi legate de această profesie specială. 



Luigi Tassoni: cercetare şi creaţie, iată rolul literaturii şi al universităţii

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem pe Luigi Tassoni, critic şi istoric literar, profesor de literatură italiană la Universitatea din Pécs (Ungaria), din 1994 şi director al Departamentului de Italienistică şi al Catedrei de Romanistică ale aceleiaşi universităţi. Interviul pe care îl publicăm propune o interesantă şi utilă confruntare privind metodele şi rezultatele învăţământului italienisticii, experimentarea didactică şi cercetarea ştiinţifică din universităţile româneşti şi maghiare, cu o atenţie specială asupra noilor provocări care trebuie înfruntate împreună, studenţi şi profesori.



Arhitectura regimurilor totalitare. În dialog cu Sorin Vasilescu

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem pe cunoscutul arhitect şi profesor Sorin Vasilescu, legat de Italia şi de cultura ei nu numai prin relaţiile de familie, soţia sa fiind italiancă, ci şi printr-o intensă activitate în peninsulă. Interviul porneşte de la importantul său volum Arhitectura Italiei fasciste (Editura Fundaţiei Arhitext Design, 2011): „Stilul fascist cunoaşte un constant proces de devenire, de la caracterul revoluţionar al primei perioade pătimaşe, la cel «imperial» atunci când arhitectura se implică şi este implicată subtil dar energic în avatarurile politice ale regimului ce se confundă cu statul”.



În premieră în română cărţile „Despre familie” de Leon Battista Alberti

Este în curs de apariţie, pentru prima dată în limba română, ediţia bilingvă a unei lucrări fundamentale din secolul al XV-lea, cărţile Despre familie (De familia libri IV) ale lui Leon Battista Alberti (Genova, 1404-Roma, 1472), în colecţia Biblioteca Italiană a editurii Humanitas. Acestei importante opere, „un adevărat manifest al civilizaţiei Umanismului”, ca şi celebrului său autor îi este dedicat dialogul dintre Smaranda Bratu Elian şi profesorul Francesco Furlan, cunoscut specialist în Renaştere şi îndeosebi în viaţa şi creaţia lui Alberti.



Dinu Flămând: „De la Petrarca la Montale, marea poezie vine din trecut”

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem în această lună pe Dinu Flămând, cunoscut poet, eseist şi critic literar, unul dintre importanţii noştri traducători de poezie. Membru fondator al  cenaclului şi revistei „Echinox” care, la sfârşitul secolului trecut, marchează una dintre cele mai importante mişcări literare din România, Dinu Flămând a fost şi un prieten apropiat al marelui italienist Marian Papahagi. Despre această experienţă culturală, despre opera de traducere poetică, dar şi despre legăturile sale cu poezia şi cultura italiană ne vorbeşte pe larg în acest interviu.



Leopardi şi Galilei în zilele noastre. În dialog cu Giorgio Stabile

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem în această lună pe profesorul Giorgio Stabile, ale cărui cercetări merg de la filozofia ştiinţei la religie şi arte, din antichitate şi până în secolul al XVII-lea. Interviul analizează diversele aspecte care leagă doi mari gânditori ai culturii italiene, Leopardi şi Galilei: „În Însemnările sale, Leopardi  îl numeşte pe Galilei «cel dintâi reformator al filozofiei şi spiritului omenesc». El dovedeşte astfel deplina conştiinţă că Galilei inaugurase o nouă epocă şi o nouă cale în filozofia europeană, dărâmând de la bază edificiul doctrinal aristotelico-scolastic”.



Bogdan Tătaru-Cazaban: „Francisc, un Papă al renaşterii spirituale”

„Papa Francisc propune o convertire spirituală, o reformă spirituală care trebuie să pregătească şi să susţină orice alt tip de schimbare. Accentul pus pe această dimensiune reflectă necesitatea unei renaşteri spirituale în lumea contemporană”. De la această premisă porneşte interviul realizat de Smaranda Bratu-Elian cu Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun. Perspective promiţătoare şi în plan ecumenic: „Papa a făcut deja gesturi foarte semnificative, accentuând necesitatea colegialităţii şi sinodalităţii”.



„Un bun critic ascultă umil autorul”. În dialog cu Lucio Felici

În acest număr, Smaranda Bratu Elian ne propune o întâlnire cu Lucio Felici, cunoscut eseist şi critic literar, care a fost director al renumitei edituri Garzanti, apoi al editurii Giunti şi Newton&Compton. Din vasta sa experienţă şi colaborarea cu mari maeştri precum Mario Luzi, Attilio Bertolucci, Giorgio Caproni, Paolo Volponi, Lucio Felici ne împărtăşeşte o lecţie preţioasă: „Criticul trebuie să stea umil şi să-l asculte pe autor, apoi să încerce un dialog frăţesc cu el. Dacă lipseşte relaţia empatică, filologia şi orice altă metodă de interpretare devin autoreferenţiale”.



Despre cinema pornind de la Fellini. În dialog cu regizorul Doru Niţescu

Regizorul Doru Niţescu se simte foarte legat de Italia nu doar prin interesul constant pentru cinematografia italiană, firesc la un profesionist al genului, ci şi prin cultul pentru Federico Fellini care, după propria-i declaraţie, i-a hotărât destinul. Nu întâmplător, aşadar, i-a dedicat marelui artist două semnificative volume: Interviuri despre Fellini (2009), care cuprinde minunatele mărturii a cinci dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai maestrului, şi Il cinema-menzogna (2009), amplă analiză a filmografiei şi poeticii felliniene. Un interviu de Smaranda Bratu Elian.



Eveniment editorial: Scrisorile lui Torquato Tasso. Dialog cu Sergio Zatti

Este în curs de apariţie volumul Torquato Tasso, Scrisori din casa de nebuni, în colecţia bilingvă Biblioteca Italiană a editurii Humanitas. Este vorba de o selecţie din enormul epistolar al lui Tasso, scrisorile din perioada 1579-1586, cei şapte ani petrecuţi de poet în spitalul-închisoare Sfânta Ana din Ferrara, dintre care trei în sectorul rezervat nebunilor furioşi. Nebunia lui Tasso face de secole obiectul unor discuţii şi interpretări contradictorii. Dialogul dintre Smaranda Bratu Elian şi profesorul Sergio Zatti de la Universitatea din Pisa aprofundează „modernitatea” atribuită lui Tasso.



Nicolae Lascu: Contribuţia meşterilor italieni la arhitectura românească

Ateneul Român, Palatul Cotroceni, Castelul Peleş sunt edificii binecunoscute cu care ne mândrim şi în străinătate. Mai puţin cunoscut este faptul că o contribuţie esenţială la construcţia acestora au avut meşterii italieni veniţi în România în secolul al XIX-lea. Aflăm mai multe de la arhitectul Nicolae Lascu, specialist în urbanism şi patrimoniu, care a colaborat la realizarea volumului bilingv Drumul marmurei artificiale - de la Rima la Bucureşti şi în alte oraşe din România în perioada lui Carol I (Zeisciu Centro Studi, Magenta 2012). Interviu de Smaranda Bratu Elian.



„Utilitatea inutilului”: Nuccio Ordine şi bestsellerul său „eretic”

Utilitatea inutilului este titlul bestsellerului publicat în franceză în 2013 şi tradus în numeroase limbi - şi în română în curând - semnat de Nuccio Ordine, specialist la nivel internaţional în studiul Renaşterii şi coordonator, alături de Smaranda Bratu Elian, al colecţiei de clasici italieni „Biblioteca Italiană” de la Editura Humanitas. Disciplinele umaniste, socotite „inutile” în logica mercantilă a societăţii contemporane, sunt de fapt indispensabile pentru cultivarea spiritului şi creşterea culturală a omenirii. Acesta şi alte aspecte de interes în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian.



Mihai Mălaimare: ecouri italiene în teatrul românesc

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” avem în această lună o personalitate de primă mărime a teatrului românesc: Mihai Mălaimare. În 1990 a înfiinţat Teatrul Masca, creaţia sa cea mai consistentă, caracterizată printr-o viziune aparte, derivată într-o anumită măsură din tradiţia teatrală italiană şi legată de repertoriul italian, cum explică în acest amplu interviu. „Ne-am dorit apropierea de commedia dell’arte în sensul recuperării condiţiei actorului, acea condiţie care face din actor nu doar un artist complet, ci şi un model de comportare în societate şi un declanşator de opinie”.



Un istoric italian la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”: Adriano Prosperi

Începând cu acest număr inaugurăm o nouă rubrică, „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, prin care distinsa italienistă, coordonatoarea colecţiei bilingve „Biblioteca italiană” a Editurii Humanitas, ne propune o întâlnire lunară cu o personalitate culturală de marcă, italiană legată într-un fel sau altul de România sau română legată într-un fel sau altul de Italia. Deschide seria un interviu cu Adriano Prosperi, unul dintre cei mai importanţi istorici italieni de astăzi, specialist în Inchiziţie. Printre temele dialogului, semnificația istoriei şi raportul acesteia cu ideologia.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.