NR. 12/DECEMBRIE 2024, ANUL XIV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


CENTENAR

Camilian Demetrescu, exponent al emigraţiei româneşti în Italia

Relațiile culturale dintre Italia și România se definesc și prin figura lui Paul Constantin Demetrescu, îndeobşte cunoscut sub numele de Camilian Demetrescu (Bușteni, 18 noiembrie 1924 - Gallese, 6 mai 2012), o personalitate polivalentă, pictor, sculptor, scriitor și istoric de artă care, prin culoare, cuvânt scris și materie modelată, a căutat o cale spre transcendență și sacru. La un secol de la naștere, aducem un omagiu unui om care întruchipa atât artistul, cât și eruditul; un spirit îndrăzneț, atent și sensibil la problemele epocii sale, dar și un cercetător luminat. De Niccolò Lucarelli.

Italia aparițiilor editoriale ale anului 2023 este marcată de publicarea la Giunti Editore a unui roman-eveniment, născut dintr-o fabuloasă descoperire făcută de autorului cărții, Carlo Vecce. Profesorul de la Universitatea L’Orientale din Napoli, cunoscut cercetător al biografiei lui Leonardo da Vinci, scotocind cu pasiune prin arhivele toscane din Quattrocento, dă peste un document uluitor despre adevărata identitate a misterioasei mame a marelui renascentist. Ediţia românească a apărut la editura Humanitas, în colecţia „Raftul Denisei”, în excelenta traducere a italienistei Oana Sălișteanu.

Editura Humanitas lansează la salonul de carte Gaudemus romanul Caietul interzis de Alba de Céspedes, publicat mai întâi în română în 1969, la șaptesprezece ani de la apariția sa în Italia, sub titlul greșit de Caietul proscris, în traducerea discutabilă a unui neitalienist, Aurel Lambrino. Noua traducere este semnată de italienista Gabriela Lungu. Lecția subliminală pe care romanul ne-o transmite, anume puterea scrisului de a ne răscoli și transforma, punându-ne dinainte o oglindă nemăgulitoare, este mesajul autentic pe care vrea să ni-l comunice autoarea. De Smaranda Bratu Elian.

La rubrica Întâlniri literare discutăm cu Gloria Scarfone, cercetător științific în domeniul Literaturii italiene contemporane la Departamentul de Filologie, Literatură și Lingvistică de la Universitatea din Pisa. Despre conceptul de ficţiune şi despre personajul de roman: „Interesul față de această categorie a avut o tendință ascendentă, cel puțin începând cu anii ’90. Astăzi, cred că există doi factori principali care garantează acest interes: rolul central al studiilor cognitive și interesul față de non ficțiune”. Interviu de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone.

Publicăm partea a patra a interviului cu Thomas Becker, realizat de Luciana Tămaş. Becker vorbeşte aici despre Bourdieu şi Foucault „Pentru a elucida legătura și diferența dintre Foucault și Bourdieu, se poate afirma că ambii gânditori se întâlnesc într-un aparent consens legat de intelectualul specific, care este contrar intelectualului total la care se raporta Sartre. Acesta poate fi văzut ca un punct arhimedic comun, de la care, însă, abordările lor teoretice diverg în direcții diferite. Este vorba despre relația dintre teoria sistemelor și teoria acțiunii”.

De curând a apărut, la editura Castelvecchi din Roma, cel de-al doilea volum de proză fantastică Mircea Eliade, la un an după apariția volumului I. Publicul italian are astfel la dispoziție o ediție integrală, totalizând douăzeci și patru de romane scurte și nuvele (din care jumătate erau inedite în italiană), traduse de Horia Corneliu Cicortaș și Igor Tavilla și prefațate de Sorin Alexandrescu: două volume însumând aproape o mie patru sute de pagini. În recenzia sa, Gabriel Badea se oprește asupra celui de-al doilea volum, cu narațiunile fantastice scrise de Eliade în anii ’60-’80.

În 2 noiembrie 2024 ne-a părăsit Antonio Rizzo, un italian care s-a stabilit în România, unde a găsit multă afecțiune și simpatie de la italieniști care îl considerau un dar divin pentru că, prin inteligența sa, prin pregătirea intelectuală a reușit să transmită aspecte importante ale culturii și civilizației țării sale. A fost o prezență foarte activă în cadrul Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., Societăţii „Dante Alighieri” sau „Cesare Pavese”, a scris, a prezentat cărți, spectacole de teatru și cinema, a pictat şi a avut expoziții de pictură. De Otilia Doroteea Borcia.

În general, orice inițiativă legată de neoavangarda italiană și de gruparea din anii ’63 este însoțită de controverse și discuții aprinse. Dar de ce atâta agitație în jurul problemelor care par acum a fi învechite și depășite? Pentru că, prin afirmarea neoavangardei, s-a creat o fractură în cadrul societății literare italiene ce a rămas deschisă în multe privințe și, în timp ce mulți dintre reprezentanții săi apără și azi validitatea și actualitatea bătăliilor pe care le-au dus în acea vreme, cei mai aprigi oponenți continuă să le condamne improvizația, eclectismul, oportunismul. De Giuseppe Muraca.

Volumul La prosa italiana tra comunicazione e invenzione letteraria. Atti del XII Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 29-30 settembre 2022, apărut în 2024 la prestigioasa editură Franco Cesati din Florența, sub îngrijirea doamnei prof. univ. dr. Elena Pîrvu, reproduce comunicările prezentate la cel de al XII-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din 29-30 septembrie 2022, sub patronajul Ambasadei Italiei în România, al Institutului Italian de Cultură din București și al Societății Dante Alighieri, Sediul Central din Roma.

Dino Terra, pseudonimul lui Armando Simonetti (Roma 1903 - Florența 1995), este unul dintre acei autori care, datorită vastei sale culturi, nu doar literare, și relațiilor sale intelectuale, datorită alegerilor sale formale, ne permite să recitim câteva capitole din literatura de secolul XX în Italia. În spațiul monografic Dino Terra, destinat diseminării operei și consolidării studiilor dedicate acestui autor încă netradus în română, publicăm în acest număr un studiu despre romanul Fuori tempo (În afara timpului), publicat în anul 1938. De Gandolfo Cascio.

Prin amabilitatea Fundației Dino Terra, publicăm un fragment din romanul Una storia meravigliosa / O poveste minunată (Ceschina, 1964). Este povestea de dragoste, plină de frământări, dintre o tânără, Agata Cardini, şi un bărbat mai în vârstă decât ea, profesorul Riccardo Tessin. Aşa cum se spune la un moment dat în carte, cititorul se află în faţa unei poveşti „singulare, aproape absurdă în liniaritatea ei, dar și o poveste normală, simplă, limpede în ciuda incongruențelor”. Dino Terra meditează asupra naturii umane care se ascunde în spatele măştii.

În octombrie 2024, timp de o săptămână, Franca Mancinelli a fost oaspetele Institutului Italian de Cultură din București și al curatorilor Jazz Roots Poetry Series pentru o rezidență artistică de redescoperire a Bucureștiului, explorând orașul într-un demers de trasare și cartografiere poetică. Parte din acest parcurs, un workshop deschis publicului (26 octombrie) și un eveniment special la Institutul Italian de Cultură (28 octombrie), moderat de Olmo Calzolari și Teodora Raicu. Poemele din acest grupaj au fost citite, în premieră în italiană și română, în cadrul evenimentului.

Rubina Valli s-a născut la Mantova în 1981. Este autoarea cărților de poezie Confini (Terebinto, 2020) și Tutto è vivo (Terra d'Ulivi, 2023). Din primul volum publicăm un grupaj de versuri traduse de poetul Daniel D. Marin, care scrie: „Sunt mai ales granițe de locuire și de înlocuire a corpului și a spațiului dintre oameni. Locuire prin deschidere, și înlocuire prin rană. Identitate sau fragilitate, apropiere sau strivire? Sunt doar câteva dintre percepțiile contrapuse în acest teritoriu plin și în acest vid prin care poezia Rubinei Valli ne testează limitele după ce le-a desfăcut și le-a recompus pe-ale ei”.

Călătoria a fost marea pasiune a Smarandei Gheorghiu (1857-1944), ea participând la drumeții în diverse locuri din țară, Europa și Asia. „Ca să poți aprecia la adevărata lor valoare asemenea frumuseți, trebuie să ai posibilitatea să le compari cu altele”, considera Smara. Despre aceste călătorii, Smara a scris mai multe broșuri și le-a prezentat în conferințe. A început cu călătorii în stațiunile balneare, în sate și orașe din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat și Transilvania, ajungând să cunoască numeroase zone frumoase ale țării. De Monica Negru.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul al II-lea al operei Traviata, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Francesco Maria Piave (1810-1876, libretist, traducător, critic de artă şi impresar teatral veneţian), după drama Dama cu camelii de Alexandre Dumas fiul. Prima reprezentaţie a avut loc în 6 martie 1853 la Teatrul La Fenice din Veneţia. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.