Spaţiul special Centenar Pasolini aduce contribuţia revistei noastre la evenimentul anului 2022 în Italia. Reunim aici atât articole şi studii dedicate vastei producţii în toate genurile pe care Pasolini le-a abordat - eseistică, dramaturgie, roman, poezie sau cinematografie - cât şi diverse traduceri inedite din opera acestuia, alături de o serie de mărturii ale unor ilustre personalităţi ale literaturii şi culturii italiene care l-au cunoscut şi cu care a colaborat de-a lungul timpului, începând cu Alberto Moravia, unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului XX.

În 2022 se împlinesc 50 de ani de la dispariţia lui Dino Buzzati (1906-1972), unul dintre cei mai importanţi prozatori italieni ai secolului XX, considerat a fi un „Kafka italian”. La sfârşitul anilor ’50, a declarat într-un interviu că „povestirea” era „forma lui preferată de expresie” şi a definit-o ca pe „o structură scurtă şi sprintenă”: „Scurtă fiind, nu-i lasă vreme cititorului să se plictisească, chiar atunci când e proastă, adică neizbutită”. Revista noastră îi dedică o secţiune specială care cuprinde atât studii despre opera buzzatiană, cât şi o serie de traduceri din cunoscutele sale povestiri.

În 2022 se împlinesc 30 de ani de la dispariţia lui Silvio Guarnieri (1910-1992), remarcabil om de cultură italian. Acesta a trăit zece ani în România (1938-1948), ca director al Institutului Italian de Cultură, secţia din Timişoara, implicându-se activ şi în viaţa culturală a timpului. Italienista Doina Condrea Derer a dedicat personalităţii lui Guarnieri un excepţional volum monografic, Silvio Guarnieri. Universitar în România şi Italia (Ed. ICR, Bucureşti, 2009), din care publicăm o serie de extrase cu mărturii ale contemporanilor săi despre activitatea în România.

Dante 700 este spaţiul special dedicat „Poetului Suprem”, care marchează contribuţia revistei noastre la evenimentul anului 2021 în Italia. Reunim aici atât intervenţiilor dantiştilor italieni, precum Mirko Volpi de la Universitatea din Pavia, cât şi cele ale specialiştilor din România. Eleonora Cărcăleanu prezintă variantele românești ale Infernului. Apoi, un grupaj de sonete celebre tălmăcite de italienistul Ion Istrate. În avanpremieră românească, lectura lui Galilei la Infernul lui Dante şi un fragment din Dante. Romanul vieţii de Marco Santagata, ambele traduse de Smaranda Bratu Elian.

Anul 2020 marchează centenarul naşterii celebrului regizor Federico Fellini (1920-1993) şi revista noastră îl omagiază printr-un număr monografic. 10 cineaști au răspuns întrebărilor Smarandei Bratu Elian dedicate artei felliniene. Sunt nume reprezentative ale mai multor generaţii: Nae Caranfil, Napoleon Toader Helmis, Mihai Mălaimare, Nicolae Mărgineanu, Cătălin Mitulescu, Emanuel Pârvu, Corneliu Porumboiu, Iulia Rugină, Marius Șopterean. Acestora li se alătură Irina Margareta Nistor, cunoscut critic de film, membru în diferite jurii cinematografice naționale și internaționale.

Spaţiul Marian Papahagi (1948-1999) reuneşte contribuţiile numărului omagial pe care revista noastră l-a dedicat ilustrului italienist, la douăzeci de ani de la dispariția sa fulgerătoare. Intervenţiile numeroşilor oameni de cultură italieni şi români evocă activitatea uneia dintre figurile culturale și academice de prim rang ale României din a doua jumătate a secolului XX, care şi-a adus o notabilă contribuție la dezvoltarea relațiilor italo-române și a cărei strălucitoare carieră a fost permanent marcată de legătura profundă cu Italia. Număr realizat de Afrodita Cionchin și Monica Fekete.

Seria prezintă, prin studii, interviuri şi evocări, cele mai importante personalităţi ale italienisticii româneşti, de la Alexandru Marcu la Alexandru Balaci şi Marian Papahagi, până în prezent cu Smaranda Bratu Elian, Elena Pîrvu şi Ştefan Damian, alături de personalităţi ale italienisticii italiene, de la Ramiro Ortiz, Giandomenico Serra şi Silvio Guarnieri la Tullio De Mauro şi Onofrio Cerbone, până în zilele noastre cu Novella Bellucci, Carmelo Alberti, Alberto Casadei, Lucio Felici, Francesco Furlan, Nuccio Ordine, Giancarlo Repetto, Marco Santagata, Giorgio Stabile, Luigi Tassoni, Carlo Varotti, Sergio Zatti.

Otilia Doroteea Borcia, italienistă și profesor la Universitatea Națională de Artă din București, ne propune o călătorie în universul artei italiene cu reprezentanții săi de seamă, începând cu Giotto, primul mare artist al Italiei pre-umanistice și pre-renascentiste, pentru a continua cu Beato Angelico, Tommaso Masaccio, Piero della Francesca și o bogată serie tematică: povestea Ieslei și Nașterea lui Iisus în pictura italiană, Botezul, Învierea și Înălțarea lui Iisus Hristos în pictura maeștrilor italieni din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, Madonele pictate de Leonardo Da Vinci.

Seria dedicată celebrului scriitor Umberto Eco (1932-2016) urmăreşte, pornind de la italienista Doina Condrea Derer, parabola cărților lui Umberto Eco în România, începând cu „miracolul” publicării primului său roman, ce l-a făcut cunoscut dincolo de cercul de elită al specialiștilor. Traducerea Numelui trandafirului a apărut în 1984, în plin regim comunist. Dacă înainte de căderea comunismului fuseseră tălmăcite puține lucrări teoretice, după aceea, numărul lor a crescut sensibil, iar în ultimii ani s-a redus şi distanța dintre data apariției versiunii românești față de original.

Seria urmăreşte multiplele faţete ale inegalabilul Dario Fo (1926-2016), dramaturg, regizor, director de companii teatrale, scenograf, cântăreţ, povestitor, pictor, colecţionar de artă şi actor, laureat al premiul Nobel pentru literatură în 1997. Alături de cunoscuta actriţă de teatru Franca Rame (1929-2013), cu care s-a căsătorit în 1954, a fondat în 1958 Compania Dario Fo-Franca Rame. Propunem aici traduceri inedite din volumul Il mondo secondo Fo. Conversazione con Giuseppina Manin (Lumea văzută de Fo. Convorbire cu Giuseppina Manin). apărut în 2007.

Seria dedicată lui Claudio Magris (n. 1939), unul din cei mai importanţi scriitori contemporani, propune traduceri inedite din opera acestuia, precum şi interviurile realizate de Afrodita Carmen Cionchin despre legăturile autorului triestin cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile şi civilizaţia românească în timpul celor patru ani de peregrinare de-a lungul Dunării (1982-1986), legătura umană şi literară cu scriitorii Norman Manea şi Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici şi ciribiri, adică istro-românii, şi posibilitatea supravieţuirii lor în lumea actuală. 

Seria Umberto Saba Traduceri este dedicată traducerilor din proza cunoscutului scriitor triestin de început de secol XX, în cea mai mare parte inedită în România. Umberto Saba, pe numele său adevărat Umberto Poli, s-a născut în 9 martie 1883 la Triest, ca fiu al unei evreice, Felicita Rachel Coen, şi al unui italian, Ugo Edoardo Poli. Este cunoscut publicului din România mai ales ca poet, autorul capodoperei Canţonierul, amplă culegere de texte compuse între 1900 şi 1954. Seria noastră de traduceri inedite este realizată de italienista Doina Condrea Derer.

În 2021 se împlinesc 160 de ani de la nașterea lui Italo Svevo, scriitorul care a înscris romanul italian în seria marilor înnoiri europene de la începutul secolului XX, cele aduse de Proust, Kafka, Joyce, Musil. De-a lungul vremii romanele lui Svevo au fost publicate în românește, republicate și reeditate periodic. În revista noastră publicăm o serie de povestiri inedite în română, care se alătură celor din prima culegere amplă din povestirile lui Svevo, apărută la Editura Humanitas sub titlul Viitorul amintirilor. Proză scurtă, traducere de Mihai Banciu.

În cadrul revistei noastre oferim publicului o amplă antologie poetică online pe care o îmbogăţim număr de număr, care cuprinde 71 de poeţi italieni din toate timpurile, începând cu secolul al XIII-lea până în zilele noastre. De la Dante şi Petrarca la Ugo Foscolo şi Leopardi, de la Corrado Govoni, Dino Campana şi Piero Jahier la Salvatore Quasimodo, Sandro Penna, Cesare Pavese, Pier Paolo Pasolini, Edoardo Sanguineti, la poezia feminină reprezentată de Antonia Pozzi, Elsa Morante, Alda Merini şi Patrizia Cavalli, până la poeţii de astăzi, cu Roberto Deidier, Umberto Piersanti şi mulţi alţii.

În Biblioteca Orizonturi Inedite propunem o serie de traduceri din proza şi eseistica italiană, cu nume precum Premiul Nobel Dario Fo, Giorgio Bassani, Dino Buzzati, Italo Calvino, Guido Ceronetti, Gabriele D'Annunzio, Massimo d’Azeglio, Edmondo de Amicis, Giovanni Verga, Renato Palazzi ori Gesualdo Bufalino, un scriitor încă netradus la noi. Printre personalităţile feminine se numără Sibilla Aleramo, legendă a feminismului italian, Rosetta Loy, cunoscută scriitoare din generația anilor ’30, şi Matilde Serao, prima femeie din Italia care a fondat un ziar.

Prin această Antologie online de interviuri aducem în atenţia publicului din România personalităţi de marcă ale culturii italiene, din diferite domenii. Printre invitaţii noştri se numără scriitorii Claudio Magris, Roberto Pazzi, Andrea Bajani, Nadia Terranova, Marilù Oliva, Noemi Ghetti, Ornella Spagnulo, Isabella Pinto, Fabio Stassi, Daniele Mencarelli, Alessandro Moscè, criticii Filippo La Porta, Giacomo Raccis, Claudia Boscolo, Lorenzo Renzi, Mario Andrea Rigoni, editorii Cesare De Michelis, Giorgio Dell’Arti şi Andrea Gessner, regizorii şi scenariştii Valia Santella şi Bruno Oliviero.

Proiectul interdisciplinar Prezenţa italiană Banat, coordonat şi îngrijit de Afrodita Cionchin, realizat în colaborare cu istoricul Ionel Cionchin, urmăreşte, pe de o parte, recuperarea memoriei istorice valorificând şi reintegrând în circuitul cultural unele din contribuţiile cele mai semnificative ale intelectualilor care au tratat tema, şi, pe de altă parte, realizarea de noi studii. Am publicat până acum aportul lui Aurel Cosma Junior, precum şi o serie de articole dedicate savantului Francesco Griselini, Sfântului Gerard etc. Invităm cercetătorii să ne trimită în continuare articole şi studii.

Secţiunea cuprinde studii dedicate limbii, literaturii, artei, istoriei şi filosofiei italiene, semnate de italienişti şi cercetători din diferite domenii. Un filon specific îl constituie istoria comunităţii italiene din România, din secolele XIX și XX până în prezent, cu personalităţile reprezentative, precum Luigi Cazzavillan, fondatorul presei moderne românești. O altă sferă de interes o reprezintă legăturile culturii române cu Italia de-a lungul istoriei. Traductologia aduce teme de actualitate privind necesitatea traducerilor, implicaţiile actului traductiv şi statutul traducătorului în societatea noastră.

În cadrul revistei noastre, o atenţie specială este acordată promovării scriitorilor italieni în spaţiul cultural românesc. În acest sens, semnalăm în mod constant cărţile apărute în Italia, cu un focus asupra volumelor care s-au remarcat în cadrul premiilor literare din Peninsulă, în primul rând la Premiul Strega, aducându-le astfel în atenţia editorilor din ţara noastră, în vederea traducerii în română. De asemenea, publicăm pagini de prezentare şi traducere fie din autori italieni importanţi încă netraduşi în română, fie din cărţi inedite în limba română.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.