RECENZII DE CARTE ITALIANĂ


„Vegan Holocaust”: un viitor posibil, un viitor care poate fi prevenit

Patriza Ubaldi semnalează romanul Vegan Holocaust de Salvatore Setola (Ed. Eretica). Scris în 2021 în contextul pandemiei şi pe fondul unei pasiuni adolescentine pentru literatura distopică, de la Herbert George Wells la Michel Houellebecq şi George Orwell, Vegan Holocaust e un roman care se naște într-o realitate nu tocmai senină, pe care o proiectează într-un viitor de coșmar. Romanul are o structură aparte, împărțit în 22 de capitole, fiecare independent de celălalt și introdus de un aforism al unor intelectuali, de la Paul Watzlawick la Kurt Vonnegut, trecând prin Dostoievski.



Microcosmosul ca spațiu al unui nou început. În dialog cu Ico Gasparri

Ico (Domenico) Gasparri (1959) este arheolog, fotograf, ceramist, restaurator și autor de cărți. În această din urmă ipostază îl regăsim în dialogul cu Marina Socol, în centrul căruia se află romanul L'Ulivo Maggiore (IChOme, 2021), despre o insulă imaginară din sudul Italiei în care se întâlnesc un bărbat taciturn și Marina, o tânără văduvă care a decis să lase în urmă viaţa la oraș şi să înceapă o nouă viață mai aproape de natură. Din această întâlnire se naşte o poveste ce creionează o mare frescă socială în care relațiile umane se bazează pe încredere, împărtășire și iubire.



Avanpremieră românească. Lectura lui Galilei la „Infernul” lui Dante

Editura Humanitas pregătește publicarea pentru prima dată în română a textului galileian Două lecții ținute la Academia Florentină cu privire la forma, locul și mărimea Infernului lui Dante. O lectură fanta-științifică deoarece, dacă literatura științifico-fantastică pleacă de la premise științifice certe, dezvoltându-le apoi într-un univers ficțional, Galilei procedează invers: pornind de la ficțiunea dantescă, încearcă să stabilească un univers posibil din punct de vedere științific. În spaţiul nostru Dante 700, Smaranda Bratu Elian propune în avanpremieră traducerea unui fragment din Lecția Întâi.



„Divina Comedie” povestită pentru copii de Corina Anton

Smaranda Bratu Elian prezintă o formă cu totul specială de celebrare dantescă, realizată de curând în România. Este vorba despre Dante, Divina Comedie povestită pentru copii de Corina Anton. Ilustrații de Mihail Coșulețu (Humanitas junior, 2021). „Pentru că se adresează copiilor, pentru că încearcă să-i îndrume pe calea bună și dreaptă - așa cum încerca Dante cu cititorii din vremea lui - cred că dintre toate reverențele făcute anul acesta dinaintea marelui florentin, aceasta este una dintre cele mai frumoase, mai importante și mai durabile”.



Propunere de lectură a unor nuvele din secolul al XVI-lea

Volumul Corinei Anton „Grandissima e smisurata paura”. Una proposta di lettura di novelle del Cinquecento („Teamă cumplită și nemărginită”. Propunere de lectură a unor nuvele din secolul al XVI-lea), recent apărut la Ed. „Casa Cărții de Știință” din Cluj-Napoca, reuneşte, pe parcursul a nouă capitole, o serie de studii realizate pe baza unui corpus de nuvele din Cinquecento care au în comun caracterul central al reprezentării fricii. Este un volum extrem de interesant, care se citește cu interes și cu plăcere în același timp. Recenzie de Elena Pîrvu.



O realizare memorabilă a dantologiei românești

În secţiunea 700 Viva Dante, italienista Eleonora Cărcăleanu recenzează trilogia dantologului Laszlo Alexandru, Lectura lui Dante. Infernul. Purgatoriul. Paradisul (Cartier, Chișinău, 2021) care impresionează prin masivitate (peste 2.000 de pagini), iar apoi (și mai cu seamă) prin noua abordare folosită de autor în exegeza lui Dante. Prin demersul său, autorul propune nu atât o traducere, chiar dacă de „maximă acuratețe”, cât o ediție critică a Divinei Comedii. Laborioasa trilogie a lui Laszlo Alexandru a obținut Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020



O privire asupra fricii în secolul al XVI-lea

Volumul Corinei Anton „Grandissima e smisurata paura”. Una proposta di lettura di novelle del Cinquecento („Teamă cumplită și nemărginită”. Propunere de lectură a unor nuvele din secolul al XVI-lea), recent apărut la Ed. „Casa Cărții de Știință” din Cluj-Napoca, poate fi considerat un model pentru italienistica românească recentă. Dedicat specialiștilor, dar și studenților italieniști ai diferitelor universități românești, volumul este scris într-o impecabilă limbă italiană, în registru înalt dar totuși perfect accesibil celor două categorii de cititori, și nu numai. De Smaranda Bratu Elian.



Autoportret cu broască țestoasă pentru Premiul Strega

Romanul în cauză, apărut recent, adică în plină pandemie, la editura Feltrinelli, este Il libro delle case (Cartea caselor) de Andrea Bajani, despre care umblă zvonul că ar fi candidat la Premiul Strega 2021. În recenzia la carte, Smaranda Bratu Elian afirmă: „M-aș uimi să nu capete acest premiu, pentru că are o profunzime și o poezie rar întâlnite în proză, m-aș uimi să-l capete, deoarece alcătuirea lui este de o originalitate care poate deconcerta pe oricine nu dibăcește că sensul adânc al cărții reiese tocmai din forma ei. Voi încerca să prezint antinomia pe care mi-o sugerează”.



Un scriitor alternativ și un roman istoric de vacanță

Scriitorul alternativ este Matteo Strukul (adjectivul trebuie înțeles în sensul folosit pentru a deosebi medicina alternativă de cea clasică), iar romanul istoric pe care Smaranda Bratu Elian îl numeşte „de vacanță” este Michelangelo, ereticul, proaspăt apărut la editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Lungu. Matteo Strukul este în momentul de față un scriitor de mare succes: romanele sale istorice primesc importante premii literare, se traduc în numeroase limbi și cunosc tiraje impresionante. Cine este această supernova a prozei italiene și cum se explică marele său succes?



Revista „Italica Wratislaviensia” vol. 10: „Donne del/nel teatro italiano"

Volumul 10 (2) al revistei „Italica Wratislaviensia”, îngrijit de Monika Gurgul, Monika Surma-Gawłowska și Teresa Megale, reunește 18 contribuții prezentate la Simpozionul Internațional „Donne del/nel teatro italiano: nodi storici, pratiche d’arte e di vita”, organizat de Departamentul de Italienistică al Universității Jagellonice din Cracovia, în perioda 16-17 noiembrie 2018. Lucrările sunt grupate în două părți: Partea I: secolele XVI–XVIII, Partea a II-a: secolele XIX–XXI. Un volum foarte interesant prezentat de Elena Pîrvu de la Universitatea din Craiova.



Francesco Griselini, „Descoperirea Banatului Timișoarei”, o nouă ediţie

A apărut volumul Descoperirea Banatului Timișoarei. Însemnări de călătorie, scris de savantul veneţian Francesco Griselini (Editura „Mega”, Cluj-Napoca). Este pentru prima dată când acest volum este publicat în România după traducerea integrală din limba italiană, până acum editarea lui fiind realizată după traducerea prescurtată din limba germană în limba română. Inițiativa proiectului, ca şi îngrijirea acestei noi ediții, aparține istoricului bănățean Victor Neumann, iar traducerea din italiană a fost realizată de profesorul Daniele Pantaleoni de la Universitatea de Vest din Timișoara.



„Viața cea fără de pereche a lui Cristobal Colón” de Pierre Gamarra

Deseori prezentat ca „scriitor occitan de limbă franceză”, Pierre Gamarra, născut în 1919 la Toulouse și mort în 2009 la Argenteuil, prolific romancier, poet, critic și dramaturg, rămâne mai ales unul din cei mai interesanți autori pentru tineret, tradus în peste douăzeci de limbi. La vie fabuleuse de Cristobal Colόn aduce ca noutate un aspect îndeobște ignorat al navigatorului genovez: ascendența sa de evreu converso și înrâurirea operelor marilor talmudiști la care a avut acces în căutările sale de hărți și portulane care să-i deschidă calea spre „Indii”. Prezentare şi traducere de Anca-Domnica Ilea.



„De la discursul romanesc la discursul filmic. Ghepardul”

Semnalăm volumul De la discursul romanesc la discursul filmic. Ghepardul de Giuseppe Tomasi di Lampedusa (abordare lingvistico-semiotică), de Anamaria Milonean (Ed. Ecou Transilvan din Cluj-Napoca și Editura Universitară din București, 2009). Volumul propune o analiză lingvistico-semiotică a romanului lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, și a filmului omonim din 1963, în regia lui Luchino Visconti, și se compune din cinci capitole, precedate de o Prefață și urmate de concluzii și de o bogată Bibliografie. Recenzie de Elena Pîrvu.



Avanpremieră. „Ce îi încredințăm vântului” de Laura Imai Messina

Smaranda Bratu Elian ne invită în Țara Soarelui Răsare prezentându-ne romanul Quel che affidiamo al vento (Piemme, 2020) semnat de niponista italiană Laura Imai Messina, autoare a altor romane de succes despre țara ei adoptivă, Japonia. Acest roman, care va fi tradus și în limba română pentru Humanitas sub titlul Ceea ce încredințăm vântului, tratează despre traumele existențiale produse de tsunami-ul din 2011 și despre un telefon terapeutic special, magic, „un telefon al vântului” care alină durerea interioară a oamenilor.



Bestsellerul „Rețeta longevității” de Valter Longo, acum şi în română

Semnalăm bestsellerul internațional Rețeta longevității de Valter Longo (Ed. Paralela 45, 2019). „Ceea ce mâncăm poate determina durata și calitatea vieții noastre?” Răspunsul este un „da” dovedit clinic. Aproape treizeci de ani de cercetări despre legătura dintre nutriție, gene, îmbătrânire și boli i-au permis profesorului Longo să elaboreze o strategie unică pentru a îmbătrâni sănătos. Cum? Adoptând rețeta longevității pe care a creat-o și practicând de trei până la patru ori pe an Dieta care Imită Postul (DIP), o dietă care imită efectele postului negru, timp de cinci zile.



Eveniment editorial. Machiavelli şi învăţăturile sale

A apărut în sfârșit în limba română demult așteptata lucrare a lui Machiavelli Comentarii la prima Decadă a lui Titus Livius (traducere de Gabriel Purghel, cronologie și control științific Smaranda Bratu Elian). Ediția, publicată în colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas, este însoțită de un aparat critic excepțional: prin amploare, precizie și adresarea către un public diversificat, atât specialiștilor care doresc să urmărească filiația ideilor și variantele interpretative, cât și nespecialiștilor doritori să înțeleagă referirile și aluziile autorului. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.



Fermecătoarea ușurătate a istoriei. Ultimul roman al lui Dario Fo

Ultimul roman al lui Dario Fo a fost publicat în 2017, la câteva luni după moartea autorului, și a apărut de puține zile și în românește, la Editura Humanitas în traducerea lui Vlad Russo. Ca din întâmplare femeie. Regina Cristina a Suediei, este dedicat acestei personalități care a făcut vâlvă nu doar în vremea sa, adică în a doua parte a secolului al XVII-lea, și nu doar în Europa, ci a stârnit admirație și perplexități peste timp și spațiu, ajungând până la Hollywood-ul secolului XX. Este o carte care oferă chintesența scriiturii romanești istorice a lui Dario Fo. De Smaranda Bratu Elian.



Horia-Roman Patapievici despre „Sidereus nuncius” de Galieo Galilei

Horia-Roman Patapievici prezintă Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, cartea lui Galileo Galilei publicată la Veneţia în martie 1610, tradusă pentru prima dată de Gheorghe Stratan şi lansată de Editura Humanitas. Premisa este scrisoarea pe care ambasadorul englez la Veneţia, sir Henry Wotton, a trimis-o regelui Angliei împreună cu un exemplar din Sidereus nuncius chiar în ziua apariţiei opusculului. Diplomatul englez prevede că lucrarea lui Galilei avea să răstoarne raportul omului cu natura și imaginea universului și că urma să aibă consecințe incalculabile în toate domeniile.



„Frumusețea va salva lumea” după Ugo Foscolo

Ugo Foscolo, ca și Leopardi, materialiști și pesimiști amândoi, deci fără o iluminare creștină care să clipească deasupra lor, socotesc că frumusețea va salva lumea: dar nu frumusețea nevăzută, ci cea văzută, cea auzită, cea perceptibilă prin simțurile noastre. Cum asta? Și cum să înțelegem această altfel de salvare? Ce ne spune ginestra, floarea de pe Vezuviu, a lui Leopardi și ce ne spun Grațiile lui Foscolo sau profeția Casandrei de la finele poemului său Despre Morminte? Smaranda Bratu Elian ne oferă, în avanpremieră, traducerea unui fragmenti din Despre Morminte.



Manualul Popular al lui Buharin în viziunea lui Antonio Gramsci

În 2 februarie 2019 la librăria Eminescu din București a fost prezentat publicului Caietul 11 (XIII). 1932-1933. Introducere la studiul filosofiei, al lui Antonio Gramsci. Acest caiet face parte din lucrarea clasică scrisă de teoreticianul sard, în perioada în care a fost încarcerat de autoritățile fasciste, intitulată Quaderni del Carcere (Caietele din închisoare); traducerea fiind realizată de Sabin Drăgulin și îngrijită de Angelo Chielli și Sabin Drăgulin. Volumul contribuie la diseminarea conceptelor pe care Gramsci le-a folosit în redactarea notelor sale. De Ioana Cristea Drăgulin.



Mihail Banciu și Mihai Cezar Popescu, români care scriu poezie italiană

Volumele de poezie semnate de Mihail Banciu, Il dovere della malinconia. Poemi italici (Melancolia ca datorie. Poeme italice, ed. Empiria, Roma, 2017) şi Mihai Cezar Popescu, Ricordati di me, Italia. Poesie (Amintește-ți de mine, Italia. Poezii,  ed. Ariete-Pangloss, 2018) sunt mărturia vie a unui fenomen literar interesant înregistrat în ultimii ani şi care îi vizează pe românii stabiliți în Italia, temporar sau definitiv, care își însușesc nu doar modul de viață și cultura țării de adopție, ci și limba, și nu numai la nivel colocvial, ci și pentru a produce literatură. Recenzie de Smaranda Bratu Elian.



Cărticica lui Galilei care a schimbat imaginea lumii, acum și în română

În colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas a apărut de curând, pentru prima dată în limba română, Sidereus nuncius, adică Anunțul stelar, micul volum publicat de Galileo Galilei în 1610 care a schimbat nu numai imaginea pe care oamenii o aveau, de milenii, despre univers, ci și modul de a-l privi și cerceta. Inițiativa și traducerea îi aparțin profesorului fizician, specialist în istoria științei și încercat traducător, Gheorghe Stratan. Volumul este precedat de o prefață scrisă de un expert italian, profesorul Franco Giudice de la Universitatea din Bergamo. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.



„Timpul şi spaţiul în limba şi literatura italiană”. Actele simpozionului

Volumul Il tempo e lo spazio nella lingua e nella letteratura italiana. Atti dell’VIII Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 16-17 settembre 2016, apărut în 2018 la prestigioasa editură Franco Cesati din Florenţa, sub îngrijirea doamnei prof. Elena Pîrvu, reproduce cele mai reprezentative comunicări prezentate la cel de al VIII-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din perioada 16-17 septembrie 2016. Volumul este structurat în următoarele secţiuni: lingvistică, didactica limbii italiene, literatură. Recenzie de Ramona Lazea.



„Italiana în afara Italiei”: revista „Italica Belgradensia”

Participanții la Masa Rotundă L’Italiano fuori l’Italia: le prospettive della collaborazione interuniversitaria regionale, organizată în data de 28 noiembrie 2018 de Departamentul de Italienistică al Facultății de Filologie al Universității din Belgrad, au avut plăcerea de a găsi în mapele primite numărul 1/2018, îngrijit de Snežana Milinković și Mila Samardžić, al revistei „Italica Belgradensia” publicată de acest Departament. Este vorba de un foarte interesant volum care conține șase articole și două semnalări, pe care le prezintă prof. Elena Pîrvu de la Universitatea din Craiova.



Eveniment editorial: Jacopone da Todi, „Cele mai frumoase laude”

Recent a avut loc un însemnat eveniment editorial: apariția la editura Humanitas, în ediție bilingvă, a florilegiului de Laude ale misticului franciscan din zorii literaturii italiene Jacopone da Todi, în remarcabila traducere a Oanei Sălișteanu, cu un aparat critic de mare ținută și cu prefața înalt lămuritoare a specialistului iacoponic Matteo Leonardi. Volumul vine să umple o lacună din cultura românească nu numai în ce privește cunoașterea originilor literaturii italiene, ci și a unui gen literar care ne plasează într-o altă dimensiune, eminentă și neliniștitoare. De Smaranda Bratu Elian.



Dora d’Istria şi Marea Unire a românilor, Marea Unire a italienilor

La Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” din Veneţia, a fost prezentat în 13 septembrie volumul cercetătoarei Roberta Fidanzia intitulat Dora d’Istria. O privire feminină asupra secolului al XIX-lea (ed. Drengo, Roma, trad. de Viorica Bălteanu). Personalitate proeminentă a secolului romantic, principesa Elena Ghica alias Dora d’Istria, născută în Bucureşti la 22 ianuarie 1828, decedată în 17 noiembrie 1888 la Florenţa, unde se stabilise cu peste 30 de ani mai înainte, a performat admirabil, prin scrisul său, în varii domenii, de la literatură la pedagogie şi politologie.



În Franţa, despre „Jurnalul lui Dracula” de Marin Mincu

Încă o carte despre Dracula? Da, este Journal de Dracula de Marin Mincu (traducere în franceză, cuvânt-înainte și note de Dominique Ilea, editura Xenia, Sion, Elveţia, 2018). Însă de data aceasta nu mai e vorba nici de-a întreține mitul vampirului, nici de-a pica în clișeele turistice, ci de-a contura, dincolo de fațada romanescă, personalitatea unui om ieșit din comun, ce sărind peste hotarele cumpănirii și-a lăsat adânc amprenta în istoria României. Iar Dracula creat de Mincu devine propriul său romancier, strunindu-și prin scris fantasmele cele mai ascunse. Recenzie de Jean-Pierre Longre.



Avanpremieră la un bestseller: „Să devori cerul” de Paolo Giordano

Paolo Giordano este autorul italian care în 2008 a constituit un caz literar care a depășit granițele Italiei: un fizician de 26 de ani care dă la iveală romanul Singurătatea numerelor prime (La solitudine dei numeri primi, Mondadori), multipremiat şi tradus în peste 30 de limbi. Devenit brusc celebru, fizicianul publică apoi Corpul uman (Il corpo umano, Mondadori 2012), Negru și argint (Il nero e l’argento, Einaudi 2014) și, pe 8 mai a.c., Să devori cerul (Divorare il cielo, Einaudi). Smaranda Bratu Elian prezintă cititorilor acest recent roman din convingerea că în curând îl vor putea citi și în românește.



„La rabbia” lui Pasolini: 55 de ani de la premieră

Anul acesta se împlinesc 55 de ani de la premiera documentarului liric La rabbia. Produs de Gastone Ferranti în 1963, filmul cuprinde două părți, propriu-zis două documentare comentate, primul aparținând lui Pier Paolo Pasolini, al doilea lui Giovannino Guareschi. Ceea ce le leagă e întrebarea incitantă pe care, la începutul deceniului 6 al secolului trecut, producătorul o pune realizatorilor: „De ce lumea noastră e plină de nemulțumire, de furie, de angoasă, de teama de război, de război?” O prezentare de Dan Sebastian Buciumeanu, traducătorul filmului.



Exodul mamelor şi drama emigraţiei la Liliana Nechita şi Dan Lungu

Cireşe amare de Liliana Nechita şi Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu sunt două romane în care, ca în majoritatea producţiei literare pe aceeaşi temă, experienţa emigraţiei este un eşec: în primul rând pentru cei ce pleacă, dar în mare măsură şi pentru cei ce rămân. Dincolo de diferenţele de abordare, atât în experienţa autentică a Lilianei Nechita cât şi în ficţiunea lui Dan Lungu, mamele acelea care sunt departe şi suferă din cauza despărţirii nu ştiu să-şi întrebe copiii, la telefon, decât: „Ce vrei să-ţi trimită mama?”. De Smaranda Bratu Elian.



Semnalări. Numărul 3 al revistei „Euroregionalia”

La sfârşitul anului 2017, Muzeul de Artă din Timişoara a încheiat redactarea celui de-al treilea număr din „Euroregionalia. Revistă de studii interdisciplinare”, în care sunt publicate o parte dintre activităţile muzeului şi cercetările erudiţilor artei. Revista are 216 pagini, în cuprins regăsindu-se articolul de deschidere al prof. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă, Timişoara 2021: o viitoare capitală europeană a culturii, apoi capitolele Istoria artei versus Arta istoriei (cu şase articole), Arta istoriei versus Istoria artei (cu patru articole) şi Cronici. Prezentare de Cornel Seracin.



Sandrone Dazieri şi thriller-ul italian la GAUDEAMUS 2017

Târgul de carte GAUDEAMUS 2017 a adus în prim-plan nu doar un scriitor italian, ci şi un gen literar şi o editură de o factură aparte. Genul este cel al romanului poliţist, şi anume cel italian, iar editura - „Crime Scene Press”, singura din România dedicată exclusiv acestui gen, creată de scriitorul George Arion. Aceasta a lansat cel de al doilea thriller publicat în româneşte al italianului Sandrone Dazieri, Îngerul, în traducerea lui George Arion fiul, după ce la ediţia 2016 lansase romanul Ucide-l pe tată, care în mare măsură îl precede şi îl introduce. Recenzie de Smaranda Bratu Elian.



Eveniment editorial: „Sfaturi prietenești de la Papa Francisc”

Doi ziariști, vaticaniști, Andrea Tornielli și Domenico Agasso jr., s-au gîndit să pună cap la cap reflecțiile despre lume și viață ale Papei, așa cum rezultă dintr-un șir de predici ținute în diverse momente, în diferite contexte. Cartea a fost publicată în Italia în martie 2017 (Consigli di un Papa amico, San Paolo Edizioni), fiind acum tradusă şi în limba română sub titlul Sfaturi prietenești de la Papa Francisc. Cuvinte care ne ajută să trăim mai bine (traducere din italiană de Laszlo Alexandru, Cluj, Editura Viaţa Creştină, 2017). Publicăm câteva fragmente din cartea tocmai apărută.



În Italia a apărut Cioran, „Paradoxurile mele”, interviu cu L. Reinisch

Paradoxurile mele este un interviu acordat de Cioran la Paris jurnalistului german Leonhard Reinisch în primăvara anului 1974 și transmis pe data de 10 august a aceluiași an de postul public de radio BR (Bayerische Rundfunk, München). Interviul a apărut recent și în Italia sub titlul I miei paradossi, la editura „La scuola di Pitagora” într-o ediție îngrijită de Antonio Di Gennaro. Cititorul de limba italiană poate astfel să aibă acces la un document prețios în cunoașterea gândirii și operei lui Cioran, un filozof care credea că „libertatea este unica forma de sănătate”.



Emil Cioran şi Dieter Schlesak, corespondenţa publicată în italiană

Corespondenţa lui Emil Cioran cu Dieter Schlesak, atent îngrijită de către Antonio Di Gennaro a fost publicată în Italia sub titlul E. Cioran, Un alt adevăr (Mimesis, 2016). În Prefața sa, Di Gennaro amintește că înțelegerea lui Emil Cioran trece prin ceea ce el a declarat despre nulla valacco, neantul valah. Această carte ne oferă o punte utilă pentru a trece peste abisul ce poate fi pentru noi neantul valah, deoarece corespondența dintre Cioran și Schlesak nu face abstracție de această identitate națională simțită și negată, gândită și refuzată, retezată, dar pătrunzând gândirea și opera.



O carte-document: „Italia artei vândute” de Fabio Isman

Criză, afaceri, furturi sau pur şi simplu adevărate jafuri. O carte publicată anul acesta povesteşte cum un adevărat patrimoniu artistic a dispărut din Italia. În cartea L’Italia dell’arte venduta - Collezioni disperse, capolavori fuggiti, publicată de editura Il Mulino, Fabio Isman scrie jurnalul unei diaspore a operelor de artă, dureroasă şi nesfârşită. Tablouri, statui, cărţi, triptice de altar, resturi arheologice, porţelanuri. Toate au umplut casele colecţionarilor străini sau au împodobit pereţii celor mai importante muzee care se mândresc mereu cu aşa-zisele „săli italiene”.



Sciascia între ştiinţă şi etică: „Dispariţia lui Majorana”

În 1975, lui Leonardo Sciascia îi apare la editura Einaudi un nou roman-anchetă, Dispariţia lui Majorana, scris într-o anume circumstanţă: „după ce mi s-a întîmplat să aud un fizician vorbind cu satisfacţie, ba chiar cu entuziasm, despre participarea sa la construirea bombelor care distruseseră Hiroshima şi Nagasaki. Aşadar, din indignare: şi între document şi imaginaţie, am făcut din Majorana simbolul omului de ştiinţă care refuză să se îndrepte spre acea perspectivă a morţii spre care - puţin zis cu dezinvoltură - se îndreptaseră alţii”. De Smaranda Bratu Elian.



Sciascia ereticul: „Moartea inchizitorului”, romanul care devine anchetă

Romanul-anchetă Moartea inchizitorului al lui Leonardo Sciascia (a scris cinci de acest fel) se plasează între alte două genuri specific sciasciene: romanul poliţist şi romanul judiciar; ca acesta din urmă, el pune în discuţie fie un act de justiţie fie actul de justiţie în sine şi procedura juridică, însă demersul şi structura sunt identice cu cele ale romanului poliţist: misterul unei morţi (care în unele cazuri e chiar crimă) ca punct de plecare, ancheta ca materie centrală a romanului, detectivul ca principal actant. Moartea inchizitorului este capul de serie al genului. De Smaranda Bratu Elian.



Cărțile lui Umberto Eco în casele românilor

La plecarea dintre noi a extraordinarul nostru contemporan, Doina Condrea Derer urmăreşte parabola cărților lui Umberto Eco în România, pornind de la „miracolul” publicării primului său roman, ce l-a făcut cunoscut dincolo de cercul de elită al specialiștilor. Traducerea Numelui trandafirului a apărut în 1984, în plin regim comunist. Dacă înainte de căderea comunismului fuseseră tălmăcite puține lucrări teoretice, după aceea, numărul lor a crescut sensibil, iar în ultimii ani s-a redus şi distanța dintre data apariției versiunii românești față de original.



Papa Francisc, „Numele lui Dumnezeu este Milostivirea”

Semnalăm o apariţie editorială de excepţie: volumul Sanctităţii Sale Papa Francisc, cu titlul Numele lui Dumnezeu este Milostivirea. Un dialog cu Andrea Tornielli, publicat de Editura Trei în traducerea Ceraselei Barbone. Volumul a apărut în ianuarie, simultan cu lansarea la nivel mondial, fiind disponibil în 84 de ţări graţie publicării simultane de către 17 edituri. Este prima carte scrisă de Papa Francisc: Pontiful intră într-un „dialog profund, simplu şi intim” cu noi prin intermediul lui Andrea Tornielli, jurnalist de la cotidianul „La Stampa” şi expert vaticanist.



În Italia, o carte-omagiu celebrei soprane româno-italiene Virginia Zeani

De curând a apărut în Italia volumul Virginia Zeani, talento e bellezza. Dialogo con Sever Voinescu (Zecchini editore), traducere de Afrodita Carmen Cionchin. Cartea restituie publicului din Peninsulă imaginea unei mari stele româno-italiene pe firmamentul liricii mondiale, cea pe care fanii au numit-o L’Assoluta, într-o vreme în care Maria Callas era La Divina, iar Renata Tebaldi L’Angelo. Volumul marchează aniversarea a 90 de ani ai celebrei soprane născute la 21 octombrie 1925. În 1947 s-a stabilit în Italia şi apoi, în 1980, în Statele Unite.



Premiul Nobel italian Dario Fo despre un muncitor român ucis în Italia

La 9 octombrie 2015, la Accademia di Romania din Roma a fost prezentată cartea Un uomo bruciato vivo - Un om ars de viu, scrisă de Dario Fo, actor şi scriitor laureat al premiului Nobel, şi de Florina Cazacu, apărută la editura Chiarelettere. Cartea descrie tragicul caz al morţii lui Ion Cazacu, un inginer român care lucra ca muncitor în construcţii în Italia şi care a fost ucis la Gallarate, în nordul Italiei, la 17 martie 2000, de către angajatorul său, Cosimo Iannece. Aceasta s-a produs pentru că Ion Cazacu a cerut să fie plătit pentru munca pe care o prestase, iar angajatorul refuza să-şi plătească muncitorii.



Umberto Eco, „Numărul zero”: Chipul grotesc al jurnalismului

Numărul zero de Umberto Eco a apărut în Italia chiar la începutul lui 2015 la obișnuita editură milaneză Bompiani, fiind publicat la numai câteva luni distanță și la noi de Polirom, în traducerea Ștefaniei Mincu. Romanul atacă foarte multe teme - dintre cele spinoase și multe încă la ordinea zilei - dar care, în bună parte, rămân să plutească undeva în aer, fără a fi prinse cu adevărat într-o țesătură narativă consistentă și convingătoare. În plus, spațiul ales pentru desfășurarea unei suite atât de generoase se dovedește insuficient, fiind cel mai scurt dintre romanele semnate până acum de Eco.



„Logodnicii” pe înțelesul copiilor. Repovestire de Umberto Eco

Logodnicii, repovestire de Umberto Eco după romanul lui Alessandro Manzoni (Curtea Veche 2014, trad. de Diana Calangea), nu este un rezumat al aventurilor celor doi protagoniști, Renzo și Lucia, ci o continuă glisare între trei lumi: a lui Manzoni (secolul XIX italian, cu frământările de dinaintea Unirii Italiei), a timpului fabulei (Lombardia secolului al XVII-lea) și a prezentului, începutul de secol XXI. Un admirabil proiect conceput de Școala Holden din Torino şi publicat de Grupul Editorial L'Espresso, pentru a reapropia generațiile tinere de cititori de operele clasicilor. .



Guido Barella şi Marius Oprea: „În căutarea victimelor comunismului”

De curând a apărut şi în română volumul În căutarea victimelor comunismului. Povestea lui Marius Oprea (trad. Cristina Andrei, Editura Corint), scris de jurnalistul Guido Barella de la cotidianul „Il Piccolo” din Trieste. Ediţia italiană a fost publicată în 2014 sub titlul La tortura del silenzio la Editura San Paolo din Milano. Din întâlnirea jurnalistului italian cu Marius Oprea s-a născut nu doar o mare prietenie, ci şi o impresionantă mărturie despre ororile regimului comunist şi deopotrivă despre vicisitudinile recuperării acestei memorii istorice. Publicăm un extras din cartea lui Guido Barella.



Roberto Saviano: „ZeroZeroZero”, sau infernul alb al cocainei

Roberto Saviano nu este doar cel mai bine vândut autor italian al momentului, ci și unul dintre numele aflate pe acea listă scurtă a scriitorilor amenințați cu moartea de diverse grupări în urma cărților pe care le publică. De opt ani de zile, odată cu apariția romanului care i-a adus (ne)dorita faimă - Gomora, tradus la noi la Editura Univers în 2009 - trăiește 24 de ore din 24 sub paza poliției. Cel de-al doilea roman, ZeroZeroZero (Ed. Univers 2014, traducere de Patricia Rădulescu), este dedicat tocmai carabinierilor care l-au însoțit și protejat în tot acest răstimp. Recenzie de Cristina Gogianu.



Alessandro Baricco: „City”, sau când orașul devine tot o poveste

Deși pe rafturile librăriilor românești a ajuns abia în această toamnă (Editura Univers, traducere Patricia Rădulescu), City nu reprezintă una dintre cele mai recente fapte scriitoricești ale lui Alessandro Baricco, făcând parte din prima perioadă de creație a acestuia. Dintre scriitorii italieni ai generației sale, Baricco este probabil cel mai cunoscut și cel mai vizibil publicului autohton, așadar traducerea romanului City apare ca un gest firesc venit să completeze o absență, cu atât mai mult cu cât multe dintre cărțile-i recente se găsesc deja în librăriile noastre. Recenzie de Cristina Gogianu.



Când limba e viaţă: dicţionarul Zingarelli 2015 (şi propunerea noastră)

Limba este casa omului şi nimic din ce se întâmplă în sfera limbajului nu e lipsit de relevanţă: schimbările de civilizaţie sunt şi schimbări de limbaj. O dovedeşte veritabila ʻbijuterieʼ editorială care este dicţionarul Zingarelli 2015 (Editura Zanichelli), în care, printre cele 144 de mii de termeni şi 380 de mii de semnificaţii, putem găsi 500 de termeni noi, 3.000 de cuvinte care trebuie salvate şi o idee originală: 55 de «definiţii de autor», cuvinte comentate de diferite personalităţi. Ceea ce ne prilejuieşte o nouă propunere editorială: un lexic cultural italo-român. De Giovanni Ruggeri.



Motivul întoarcerii în literatura de imigraţie italofonă

Mitul călătoriei nu şi-a pierdut din sensuri şi semnificaţii în literatura de imigraţie actuală, mai mult decât atât acesta îmbracă noi forme expresive de manifestare. Călătoria a produs cu sine o schimbare, o alienare, prin risipirea eu-lui - cutreierând prin lume, iar întoarcerea - o adevărată regăsire a acestuia, prin recuperarea sensului pentru care a fost concepută. Ana Maria Tomaziu Pătraşcu analizează „întoarcerea acasă” în două cărţi, Ritorno a casa, antologie bilingvă italo-română  îngrijită de Irina Ţurcanu (2013) şi L’italiana, de Joseph Zoderer (apărută în 1982 şi tradusă în italiană în 1985).



„Pedepsiţi în iubire”: Clara Petacci şi Benito Mussolini

Semnalăm apariţia traducerii romanului semnat de Pierfranco Bruni, Passione e morte. Claretta e Ben, sub titlul, de mai mare impact asupra cititorului nostru, Pedepsiţi în iubire (Editura Capriccio, Piatra Neamţ, 2014). Este povestea iubirii unei tinere domnişoare de „familie bună”, Clara Petacci, pentru cel care timp de peste douăzeci de ani a fost considerat „Duce”, sau Dictator al Italiei primei jumătăţi a secolului XX. Publicăm prezentarea cărţii şi un interviu realizat de traducătorul Ştefan Damian cu autorul care ne vorbeşte despre multiplele faţete ale scriiturii sale.



„Onorabila venețiană”: un roman despre curtezanele din Lagună

Despre curtezane și viața acestora, desfășurată mereu la întretăierea dintre fascinația provocată și condamnarea aplicată de către societate, literatura posedă un impresionant tezaur ce acoperă mai toate epocile istorice și pătrunde în aproape toate colțurile lumii. În tot acest vast peisaj, curtezanele Veneției scriu un capitol aparte al acestei literaturi, capitol căruia i se adaugă și romanul scriitoarei Rosa Ventrella, Onorabila venețiană (Honorata cortigiana în original), publicat la noi toamna aceasta la editura All, în traducerea Alexandrei Blăgoi. O recenzie de Cristina Gogianu.



„Ultimul dans al lui Charlot” de Fabio Stassi. O lectură originală

Anca-Domnica Ilea ne propune o cheie de lectură comparativă a romanului Ultimul dans al lui Charlot de Fabio Stassi, pornind de la tema narațiunii: într-o seară de Crăciun, Moartea îl vizitează pe Charlie Chaplin, trecut de optzeci de ani, dar cu un fiu încă mic pe care ar vrea să-l vadă crescând, așa că pune o prinsoare: dacă va reuși să o facă să râdă, va câștiga încă un an de viață. Începe astfel un dans cu Moartea, în care nu-l va salva tehnica experimentată a actorului, ci comicul involuntar stârnit de suferințele vârstei, cu alte cuvinte tragicomicul prea-omenescului.



Literatura migrantă: Irina Ţurcanu și „Alia su un sentiero diverso”

Revista noastră urmărește să aducă în atenția publicului și a editurilor din România - ca propuneri de traducere și publicare - operele reprezentative pentru așa-numita „literatura română migrantă” din Italia, creată de autorii care trăiesc în Peninsulă, scriind în limba italiană. În acest număr, romanul de debut al Irinei Ţurcanu, intitulat Alia su un sentiero diverso (Seneca Edizioni, Torino, 2008), a cărui temă o constituie dezrădăcinarea şi căutarea unui pământ fertil pentru re-înrădăcinare. Recenzie de Ana Maria Tomaziu Patraşcu.



Gianna Schelotto, femeia care vorbeşte despre secretele femeilor

Gianna Schelotto este o psihoterapeută şi jurnalistă recunoscută deja în spaţiul cultural al Italiei pentru talentul scriitoricesc, ale cărei cărţi au fost publicate în ultimii ani şi în România. Traducătorul Mihai-Silviu Chirilă ne prezintă cele două cărţi apărute la Editura All în 2011: Un bărbat, numai să fie şi Foamea ucigaşă. În cea dintâi autoarea descrie, cu luciditate cinică şi spirit rafinat de observaţie, câteva tipare de gândire feminină în relaţia cu bărbaţii, iar în cealaltă, două abordări privind modul în care femeia contemporană se raportează la propria persoană.



Un caz editorial: André Stern, „Nu am mers niciodată la şcoală”

Pe coperta cărţii Nu am mers niciodată la şcoală - povestea unei copilării fericite, e scris: „Aceasta este povestea lui André Stern care de mic a învăţat noţiuni, tehnici şi arte prin intermediul jocului, şi-a cultivat pasiunile în deplină libertate şi spontaneitate, a trăit bogăţia unei educaţii lipsite de reguli şi constrângeri. Şi nu a mers niciodată la şcoală”. O mărturie originală şi instructivă, o reflecţie despre alternativele posibile la traseele educative instituţionale. Cartea a apărut acum şi în italiană, urmând a fi publicată în alte zece ţări. O propunem şi editorilor din România.



„Asolanii. Trei dialoguri despre iubire", prima traducere Pietro Bembo

Gli Asolani / Asolanii. Trei dialoguri despre iubire, recent publicat de Editura Humanitas în colecţia bilingvă „Biblioteca Italiana”, reprezintă prima traducere în limba română a unei opere de Pietro Bembo, umanist de seamă al secolului al XVI-lea. Prefaţa este semnată de Mario Pozzi de la Universitatea din Torino, cunoscut cercetător al literaturii italiene. Volumul cuprinde un dialog în trei cărţi asupra iubirii, purtat între trei tineri şi trei doamne din aristocraţia veneţiană în grădina castelului de la Asolo al Reginei Ciprului, Caterina Cornaro. O prezentare de Anamaria Gebăilă, care a îngrijit ediţia.



Amintire cu Sfântul Ioan Paul al II-lea

Tocmai s-a încheiat la Roma un ceremonial neobişnuit, chiar unic, cu „patru papi”. Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea au fost declaraţi sfinţi de către Papa Francisc, în prezenţa lui Benedict al XVI-lea (demisionarul de anul trecut). La solemnitatea din 27 aprilie au participat un milion de pelerini, 24 de şefi de stat, peste 1.000 de cardinali şi episcopi. Laszlo Alexandru evocă un alt moment de excepţie, când Ioan Paul al II-lea, recentul sfânt, a făcut o vizită la Bucureşti, în 7-9 mai 1999. Un şef al bisericii catolice venea să viziteze, în premieră absolută, o ţară majoritar ortodoxă.



„Mondo piccolo” de Valerio Millefoglie: Ce mică-i lumea...

Există locuri enorme în lume, kilometri de frumos, de misterios. Locuri făcute parcă pentru cei ce suferă de un anumit tip de miopie, care te trag de mânecă, te împing de la spate, îţi dau brânci, îţi pun piedică, numai să te opreşti şi să le contempli. Dar există şi locuri mici, discrete, timide, rafinate şi parcă roşii în obraji ca mironosiţele când le descoperi şi le treci pragul. Un scriitor italian, Valerio Millefoglie, se imaginează Gulliver şi pleacă împreună cu soţia într-o călătorie surprinzătoare în căutarea celor mai mici, romantice şi singuratice locuri din Europa. O prezentare de Raluca Niţă.



Errico şi Bruto Amante, personalităţi ale Risorgimentului italian

Nicola Terracciano ne prezintă două personalităţi ale Risorgimentului italian şi român: Errico şi Bruto Amante. Errico Amante, născut la Fondi în 1816, a fost un mare jurist şi judecător, preşedinte al Curţii de Apel, apoi senator şi având puternice legături cu România. Fiul său, Bruto, a fost un înalt funcţionar al Ministerului Instrucţiei Publice, Secretar al Ministrului Francesco De Sanctis şi filoromân atât prin educaţia primită de la tatăl său, cât mai ales prin numeroasele raporturi cu personalităţi române ale epocii, el fiind autorul unor însemnate Amintiri de călătorie din România.



Luigi Geninazzi: Estul comunist și sfârșitul său

„București, mai 1987. Sunt șocat de spectacolul sfâșietor al unui popor înfometat și terorizat. Alimentele lipsesc în România lui Ceaușescu, totul e raționalizat, chiar și produsele de bază”. Semnatar al mărturiei surprinse în direct în România anilor Optzeci este Luigi Geninazzi, jurnalist expert în politică internațională, care a publicat recent la Edizioni Lindau din Torino volumul L'Atlantide rossa. La fine del comunismo in Europa / Atlantida roșie. Sfârșitul comunismului în Europa, prefață de Lech Walesa. Publicăm în traducere introducerea volumului și inserția foto care îl însoțește.



Sandro Penna: Poziţii interpretative în zilele noastre

În prefaţa la volumul Sandro Penna, Poezii (Humanitas), criticul Alberto Casadei analizează componentele esenţiale ale liricii poetului perugin: simplitatea şi claritatea stilului, echivalente cu puritatea urmărită la nivel tematic; relaţia nemijlocită între senzaţie şi cuvânt, ţintă a întregii lui poezii; transparenţa şi cantabilitatea. „Dar cred că mai important pentru cititorul de orişiunde este să se lase învăluit şi convins de versurile lui Penna căci ele vor să-l facă conştient de inegalabila şi uimitoarea fericire implicită în faptul de a trăi, concentrată în aforisme menite să dăinuie”.



„Dante. Romanul vieţii” de Marco Santagata

Publicăm, în traducerea Doinei Condrea Derer, un fragment dintr-o carte extrem de antrenantă, nu doar solidă ştiinţific, semnată de Marco Santagata şi intitulată Dante. Il romanzo della sua vita (Dante. Romanul vieţii), Mondadori 2012: „Contemporanii lui Dante nu-i prea sunt de ajutor celui care vrea să-i reconstituie imaginea adevărată. Dacă nu chiar prieten, Giovanni Villani, mai tânăr cu vreo zece ani, fusese un cunoscut al lui. În dreptul anului 1321 îi consacră în istoria Florenței scrisă de el un întreg paragraf, creionându-i și un portret psihic concentrat, dar cu ghimpi”.



„Cristalurile din Viena” de Giuliana Morandini, roman central-european

Şi în acest număr propunem un nume al literaturii italiene puţin cunoscut şi netradus la noi: Giuliana Morandini, o prozatoare, eseistă şi critic literar în a cărei scriitură se regăsesc numeroase influenţe ale complexei reţele culturale central-europene din care face parte şi zona din care provine, Friuli. Totodată, se impune în literatura italiană contemporană ca o reprezentantă de seamă a romanului de război, alături de alte două remarcabile prezenţe feminine, Renata Viganò şi Elsa Morante, în corul de scriitori care descriu un eveniment prin excelenţă masculin cum este războiul.



Emigraţia din regiunea Veneto în România

O direcţie de interes a publicaţiei noastre o reprezintă cercetarea şi recuperarea memoriei istorice a emigraţiei italiene din România. O importantă contribuţie o aduce volumul italian Veneti in Romania de Roberto Scagno, Paolo Tomasella, Corina Ţucu, ce aprofundează un aspect al emigraţiei italiene din regiunea Veneto puţin explorat, vizând România. Ţara noastră a fost pentru câteva generaţii de emigranţi italieni o regiune în măsură să le ofere posibilităţi de creştere socială şi economică, până la instaurarea comunismului în 1948, care a dus la destrămarea comunităţilor rezidente.



Accademia di Romania din Roma, istoria unei instituții după 90 de ani

Recent a fost publicat un volum ce oferă cititorilor români, pentru prima oară în mod suficient de exhaustiv, „povestea” Școlii Române din Roma (Accademia di Romania): M. Bărbulescu, V. Turcuș, I.D. Damian, Accademia di Romania din Roma. 1922-2012, Ed. Accademia di Romania, Roma, 2012. Lucrarea, ce reconstruiește existența instituției de la originile ei până azi, a fost prezentată cu prilejul aniversării a 90 de ani de la deschiderea Școlii și a 130 de ani de la nașterea întemeietorului ei, Vasile Pârvan. Versiunea italiană este în pregătire. O recenzie de Horia Corneliu Cicortaş.



Lecţii de democraţie: „Opera deschisă” de Umberto Eco

Leo Butnaru propune o cheie de lectură a Operei deschise a lui Umberto Eco din perspectiva „deschiderilor” pe care le aducea sub regimul sovietic: „Intuiam aici primele lecţii de democraţie în opţiunile pe care le puteai avea în vastul domeniu al esteticii, ca antidot al dogmatismului, totalitarismului, ca exclusivism agresiv, al axiologiei realismului socialist ce punea ideologicul, politicul mai presus de artă. O atare democraţie admitea manifestarea oricâtor stilistici artistice, unele din ele fie discutabile, foarte discutabile, însă posibile şi admisibile, de ele neputându-se face abstracţie”.



Sensul metamorfozării lui Pavese în „Femei singure”

Ştefan Lucian Mureşanu ne introduce romanul Femei singure de Cesare Pavese, în care se întrezăreşte jocul meditaţiei profunde al bărbatului-femeie. Scriitorul se va apropia prin metamorfozare de adâncul din sufletul unei femei. Îi va simţi şi îi va trăi toate clipele de fericire şi deznădejde, pe care doamna Clelia, eroina romanului, le va avea pe tot parcursul povestirii. Cu cât înaintăm în dialogul femeii, cu atât înţelegem spasmul bărbatului intrat în transa adâncă a eului feminin. Romancierul a trebuit să intre într-un rol greu de jucat pentru a înţelege de ce multe femei se sinucid.



Arnaldo Spallacci, „Maschi”: probleme de gen şi identitate masculină

Cartea Maschi a lui Arnaldo Spallacci a apărut cu puţin timp în urmă la Editura Il Mulino din Bologna. Titlul volumului are un impact puternic, prin utilizarea directă şi simplă a substantivului bărbaţi (maschi). Daniel Mara recenzează acest volum binevenit în peisajul publicistic din domeniul socio-psiho-pedagogic, recomandând traducerea în română, deoarece lectura cărţii ar constitui şi pentru publicul din ţara noastră un prilej de reflecţie consistentă asupra dinamicii identităţii genului masculin, asupra implicaţiilor multiple pe care le are această dinamică asupra întregii societăţi actuale.



„Teorema” lui Pier Paolo Pasolini: magia irezistibilă a Străinului

Straniu şi criptic, de o forţă epică şi un flux liric egale în intensitate şi profunzime, romanul-parabolă Teorema (tradus de Alexandra-Maria Cheşcu şi apărut la Polirom în 2007), publicat de prozatorul italian Pier Paolo Pasolini în 1968, creşte în jurul unui personaj aproape fantasmatic, venit să tulbure liniștea unei familii burgheze din împrejurimile orașului Milano. După ce se abandonează Oaspetelui într-o îmbrăţişare unică, nici unul dintre membrii familiei nu mai seamănă cu sine. Fiecare trăiește bucuria stranie a închiderii într-un cerc al secretului mut. O recenzie de Ela Iakab.



„Cimitirul din Praga” de Umberto Eco, un (nou) roman postmodern

Hanibal Stănciulescu analizează romanul Cimitirul din Praga de Umberto Eco (Polirom 2010, traducere de Ştefania Mincu), pornind de la observaţia că „după apariţia primelor trei romane, Numele trandafirului, Pendulul lui Foucault şi Insula din ziua de ieri, în creaţia sa literară a apărut un punct de ruptură: cărţile care au urmat (Baudolino şi Misterioasa flacără a reginei Loana) au surprins cititorul capabil de ʻlectură criticăʼ printr-o tensiune ideatică mai scăzută, jocuri textuale mai puţin inspirate şi, lucru destul de supărător, prin aplatizarea dinamicii dintre roman şi metaroman”.



Giovanni Sartori: „Ce facem cu străinii?”

Un subiect de actualitate tratat de Giovanni Sartori, personalitate binecunoscută în Italia, dar și în lumea academică europeană și americană. Ideile sale politice, sociologice și filozofice sunt însă în mult mai mică măsură prizate de mediile universitare și culturale. Volumul Ce facem cu străinii? (Humanitas, 2007) analizează, între altele, etica intenției și etica responsabilității, atenționând deschis întreaga clasă politică – europeană și occidentală – asupra efectelor pe care le pot avea, pe termen mediu și lung, deciziile cu privire la imigrație și integrare. O recenzie de Sorin Vintilă.



Eros și singurătate în proza lui Roberto Pazzi

Îmi voi regreta moartea, pentru că nu te voi mai vedea (Mi spiacerà morire per non vederti piu, Corbo Editore, Ferrara, 2010) este cel mai recent roman al prozatorului italian Roberto Pazzi, distins în vara anului 2011 cu premiul Eugenio Montale - Fuori di Casa, cu următoarea motivaţie: „romanele sale istorice merg dincolo de aparenţă, dincolo de banalitatea realităţii, căutând sensul ultim şi profund al vieţii”. Criticul Ela Iakab îl prezintă printr-un eseu şi un fragment de traducere. În limba română au fost până acum traduse romanele Evanghelia lui Iuda şi Conclav.



Un volum dedicat aniversării a 150 de ani de la Unitatea Italiei

Volumul îngrijit de Francesco Guida, Italia e Romania verso l’Unita nazionale, apărut la Humanitas în 2011, reuneşte lucrările Congresului internaţional desfăşurat la Universitatea din Bucureşti în 16-17 iunie 2011 cu ocazia aniversării a 150 de ani de la unificarea Italiei. „Cartea – notează Olivia Simion – marchează colaborarea benefică a două spaţii culturale, Italia şi România, punând la dispoziţia publicului român articole ale unor cercetători italieni la care ar fi fost mai dificil de ajuns".



Paulo Freire, o pedagogie de interes pentru Italia şi România

În 2010 a fost publicat, la Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, volumul Paulo Freire: viaţa şi opera: pentru o pedagogie a dialogului, rezultatul traducerii şi adaptării în limba română a cărţii Narrando Paulo Freire. Per una pedagogia del dialogo, scrisă în limba italiană de profesorul Paolo Vittoria. Autorii traducerii sunt Daniel Mara şi Cosmina Diana Păvăluc. Cartea este un interesant itinerar în spaţiu şi timp, care dă viaţă gândirii şi experienţelor celebrului pedagog brazilian.



„Întrebările despre credinţă ale Cardinalului Ravasi”

La Editura Humanitas a apărut volumul Întrebări privitoare la credinţă. 150 de răspunsuri la întrebările celor care cred şi ale celor care nu cred de Cardinalul Gianfranco Ravasi, traducere din italiană de Anamaria Gebăilă şi Bogdan Chioreanu, ediţie îngrijită de Smaranda Bratu Elian şi Vlad Russo. Anamaria Gebăilă ne propune o prezentare cu fragmente reprezentative din cartea care reprezintă o culegere de întrebări ale omului contemporan, la care Cardinalul Ravasi îşi propune să răspundă concis şi edificator.



Alessandra Farkas despre Norman Manea în „Corriere della Sera”

Publicăm, în exclusivitate în limba română, cu acordul prestigiosului cotidian „Corriere della Sera”, articolul dedicat de Alessandra Farkas lui Norman Manea, la apariţia romanului Il rifugio magico (Il Saggiatore, Milano, 2011, în traducerea lui Marco Cugno. În dialogul purtat de Alessandra Farkas, corespondent de la New York pentru „Corriere della Sera”, cu Manea, este înfruntată şi situaţia intelectualului în societatea contemporană, scriitorul afirmând că „intelectualii din Europa de Est continuă să se simtă exilaţi în patrie, fiind astăzi invizibili şi nesemnificativi”.




Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.