ANCHETĂ EXCLUSIVĂ FEMEIA-ARTIST: PÂNĂ ACUM 56 INTERVIURI

Ancheta femeia-artist între România şi Italia. O premisă comparativă

Prin ampla noastră anchetă desfăşurată în paralel în România şi Italia sondăm percepţia profesionistelor din sectorul artei prin zeci de contribuţii care ne oferă, prin pluralitatea experienţelor şi punctelor de vedere, o fotografie a realităţii zilelor noastre şi o incursiune în evoluţia istorică a condiţiei femeii-artist. Din perspectiva noastră româno-italiană, propunem o premisă comparativă, prezentând datele existente în Italia în sectorul artei, din studiul Donne Artiste in Italia - Presenza e Rappresentazione, Nuova Accademia di Belle Arti di Milano, 2018. De Afrodita Cionchin.

Hortensia Mi Kafchin: „Firul Ariadnei este propria-mi existență”

„Procesul de feminizare implică deconstrucţie și restructurare, iar pentru asta este nevoie de o înțelegere a propriei existenţe”. Hortensia Mi Kafchin aduce o nouă perspectivă în amplul nostru proiect dedicat femeilor-artist din România şi Italia. Artista (n. 1986), care a crescut într-un corp masculin cu numele Mihuț Boșcu Kafchin și în prezent trece la propriul gen, lucrează și locuiește în Berlin. Despre artă şi drumul către sine, într-un dialog dens şi intens realizat de Afrodita Cionchin, însoţit de o galerie reprezentativă de lucrări din ultimii ani şi dintre cele mai recente.

Reporter-poet în misiunea „Fact Finding”. Dialog cu artista Alex Bodea

De la reportaj la artă. Artista Alex Bodea (n. 1981) ne vorbeşte despre metoda Fact-Finding (literal, descoperirea de fapte) pe care a creat-o şi o dezvoltă în continuare împărtăşind-o persoanelor din diferite medii socio-profesionale, despre galeria The Fact Finder pe care a deschis-o la Berlin în 2017, ca şi despre romanul grafic omonim pe care l-a publicat în 2020, în limba italiană, la editura BeccoGiallo din Padova. Formată la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Alex Bodea trăieşte şi lucrează în Germania, la Berlin, din anul 2011. Interviu de Afrodita Cionchin.

Olivia Nițiș: „Istoria artei este un exemplu al gândirii de tip exclusivist”

„Dacă privim cu atenție, putem observa că istoria artei este un exemplu al gândirii de tip exclusivist, iar arta și teoria feministă s-au articulat pe fondul aceleiași probleme, apărând astfel necesitatea unor istorii de recuperare și/sau a unor istorii paralele. Probabil că absența acestui tip de maturitate și awereness cultural și social ne împiedică să construim în forță și coerent”. O altă perspectivă în ancheta noastră, cu Olivia Nițiș, curatoare independentă, istoric de artă și cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Interviu de Afrodita Cionchin.

Alia Bakutayan; „Arta ne aduce aminte de lucrurile pe care le-am uitat”

„Me and my memories from Yemen”. Prezentă pe simeze cu o expoziţie personală deschisă până în 19 iulie la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi curatoriată de Ana Negoiţă, Alia Bakutayan este invitata noastră în ancheta femeia-artist, care se îmbogăţeşte în iulie cu o nouă serie de interviuri. „Arta ne aduce aminte de toate lucrurile pe care le-am uitat. Acestea influențează viața și evoluția noastră ca oameni, de aceea la un moment dat în viață trebuie înfruntate, eu am făcut-o prin artă, un proces terapeutic”. Interviu de Afrodita Cionchin.

Nada Stojici: „În sculpturile mele, găsești culoare, parfum, lemn, iubire”

„Pictura, desenul, instalația, sculptura tactilă, toate fac parte din mine și îmi sunt cele mai apropiate ca forme de exprimare și cunoaștere. Restul, materia, lupta cu sculptura sunt cazne tehnice, raționale, pe care abia aștept să le duc la sfârșit, să le pictez și să le parfumez”. Nada Stojici ne vorbeşte despre sincretismul genurilor în creaţia sa şi despre sculpturile parfumate realizate în colaborare cu Octavian-Sever Coifan, singurul parfumier român absolvent al Institutului Superior de Parfumuri și Cosmetice de la Versailles.. Interviu de Afrodita Cionchin.

Arta cu mesaj social. În dialog cu Simona Vilău

„Explorez emoții și stări brute, redate prin corpuri vulnerabile sau vulnerabilizate, chiar urâte. Femeia-icon, femeia-care-nu-cadrează, dulce-amarul, injustiția, erotismul opulent, privirea asupra corpului. Îmi place să adaug și texte, cuvinte. Mesajul e cumva social”. O altă perspectivă asupra artei în interviul cu Simona Vilău, artist vizual şi curator la Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României (MNAC). Este colaboratoare permanentă a Revistei ARTA și autoarea unei teze de doctorat despre violență în arta contemporană românească recentă. Interviu de Afrodita Cionchin.

În dialog cu artista Carmen Poenaru, preşedinte UAPR filiala Bacău

„Din punct de vedere feminin, pot să vă spun că un rol important în luarea deciziilor îl joacă intuiția, acompaniată de energia constructivă care m-a însoțit de-a lungul timpului, fără încetare”. Intervine Carmen Poenaru, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, a Asociației Europene a Artiștilor, a Clubului UNESCO și a Asociației Femeilor Creatoare în Arta Plastică din România. Din 2017, este preşedinte al filialei Bacău a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În prezent, filiala Bacău a UAPR numără 59 de membri, dintre care 26 sunt femei-artist. Interviu de Afrodita Cionchin.

În dialog cu artista vizuală Vioara Bara, preşedinte UAPR filiala Oradea

„Programul expozițional este unul i-aș spune agresiv, axat pe problematici sociale precum: Re-Revoluția, Post-Politika, Manifest-Politica, Sevraj XXI, Bouche à bouche - artistul ca act de resuscitare pentru o planetă în derivă și urmează TOM-BE-RON”. Intervine Vioara Bara, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1990, iar din 1995, a Uniunii Internaţionale a Artiştilor Plastici. Din 2017, este preşedinte al filialei Oradea a Uniunii Artiștilor Plastici din România care numără în prezent 115 membri, din care circa 40 sunt femei. Interviu de Afrodita Cionchin.

În dialog cu artista vizuală Ana Pantea, preşedinte UAPR filiala Alba

„Îmi doresc o mai mare vizibilitate pentru artiștii plastici, un public educat, spații pentru ateliere de creație, o comunicare prolifică cu administrația locală și nu numai. Îmi propun să evit compromisurile și impostura”. Intervine aici artista vizuală Ana Pantea. A absolvit Universitatea de Arte și Design din Cluj Napoca, secția Pictură şi, din anul 2012, este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Din 2017, este preşedinte al filialei Alba a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În prezent, filiala Alba a UAPR numără 55 de membri, din care 20 sunt femei și 34 bărbați. Interviu de Afrodita Cionchin.

Cinema experimental. În dialog cu Irina Botea Bucan

„Cred că imaginaţia şi creativitatea pot schimba lumea pur si simplu. De câţiva ani, sunt angajată într-o cercetare extinsă despre imaginarul, istoriile personale şi publice ale Caselor de Cultură şi Căminelor Culturale. Metodologia de lucru se situează la intersecţia dintre video art, cinema-experimental, film-video-eseu”. O nouă perspectivă în ancheta noastră, cu Irina Botea Bucan, film-maker și artist video, care folosește multiple medii pentru a inspecta dinamici socio-politice și posibilități de transformare, în colaborare cu Jon Dean. Interviu de Afrodita Cionchin.

Arta participativă. În dialog cu Laura Borotea

„Lucrez în proiecte care se bazează pe experiențe comune directe, care duc la abordări unde accentul se mută de pe performanțe individuale și acumulări mecanice, pe o dezvoltare colectivă incluzivă, empatică și asumată, inevitabil feministă și feminină, văzută ca o necesitate de a deveni mai buni, dincolo de orice altcevai”. Un dialog deschis şi dens despre artă şi educaţia artistică în şcoala românească, cu Laura Borotea, co-fondator al Minitremu, asociație nonprofit care facilitează accesul copiilor și tinerilor la artă și produsele artei contemporane. Interviu de Afrodita Cionchin.

Elena Bobi Dumitrescu: „Lupta cu demontarea 'miturilor' este grea”

„Am îmbrățișat o profesie care prin ‘tradiție’ este masculină. Lupta cu ‘tradiția’ și demontarea ‘miturilor’ este destul de grea. Avem încă de la începutul secolului XX multe femei-sculptor, foarte talentate, cu lucrări foarte bune, dar complet uitate sau puțin promovate în spațiul nostru, nemaivorbind de cel din afara țării. Sunt opere valoroase care merită recuperate în sculptura realizată de femei”. Un dialog deschis şi nuanţat cu Elena Bobi Dumitrescu, membră a Departamentului de Sculptură de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Interviu de Afrodita Cionchin.

EGAL. Despre artă şi feminism, cu Valentina Iancu

„Artistele, din păcate, nu au avut parte de aceleași mecanisme de istoricizare de care au beneficiat artiștii bărbați, de aceea mi s-a părut important să trag un semnal de alarmă prin folosirea cuvântului egal scris cu majuscule”. Pornind de la un titlu-manifest, Valentina Iancu, istoric de artă și curator, pune punctul pe mai multe “i-uri” pe care vă invităm să le descoperiţi în acest amplu şi dens interviu realizat de Afrodita Cionchin. În 2016, Valentina Iancu a curatoriat expoziţia EGAL. Artă şi feminism în România modernă de la Muzeul Naţional de Artă al României.

„Textilul educă”. În dialog cu Dorina Horătău

„Textilul educă. Multe familii avute pot avea în casă pictură, grafică, sculptură chiar – dar extrem de puţine au ca obiect de artă preferat o tapiserie, o ţesătură de mare calitate. Chiar dacă sună uşor arogant, mă risc: îţi trebuie disponibilitate spirituală superioară pentru a aprecia, pentru a te bucura de un obiect textil”. O spune Dorina Horătău, artist vizual, director al Departamentului Arte Textile - Design Textil din cadrul Facultății de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Arte, București, într-un amplu interviu realizat de Afrodita Cionchin.

Luisa Tuntuc: „Piața artei are prejudecăți puternice, ZERO artiste în top”

„Să nu ne prefacem că nu există o discriminare de gen, iar piața artei reflectă prejudecăți puternice atât în lumea artei, cât și în lumea reală. Până nu se vor schimba sistemele de gândire, nici piața nu se va schimba. Cât priveşte reprezentarea românească, două nume importante sunt de menţionat, Geta Brătescu şi Ana Lupaş, cu lucrări în unele dintre cele mai prestigioase instituţii culturale internaţionale”. O perspectivă româno-americană ne-o oferă Luisa Tuntuc, artist vizual şi Director adjunct al Institutului Cultural Român de la New York. Interviu de Afrodita Cionchin.

Judit Angel: „Curatoriatul a fost în mare parte o muncă de autodidact”

„Având studii de istoria artei și muzeologie, m-am profilat pe artă contemporană și curatoriat, a fost în mare parte o muncă de autodidact, la fel ca la majoritatea colegelor mele de generație din România.”. Intervine aici Judit Angel, curator şi istoric de artă. În prezent este director la tranzit.sk Bratislava. Între 1986 și 1998 şi-a desfăşurat activitatea curatorială la Muzeul de Artă din Arad, continuând apoi la Műcsarnok/Kunsthalle Budapesta. În 1999, a fost curator al expoziției Reportaj din Pavilionul României de la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia. Interviu de Afrodita Cionchin.

Cosmin Năsui: „Avem încă puţine studii&monografii dedicate artistelor”

„Avem încă foarte puţine studii sau monografii dedicate artistelor, iar pentru cele mai multe dintre ele încă nu avem clarificate nici măcar cunoştinţe minimale de tipul datelor biografice”. Intervine aici Cosmin Năsui, curator, istoric și critic de artă şi fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. A scris şi coordonat diverse cărți de sinteză și monografii, printre care Centenarul femeilor din arta românească (2 vol, Ed. PostModernism Museum). Interviu de Afrodita Cionchin.

Primele 29 de invitate despre condiţia actuală a femeii-artist

Vă propunem o anchetă exclusivă privind condiţia actuală a femeii-artist, cu 29 de invitate din lumea artelor vizuale şi a învățământului superior de artă, a criticii de artă şi curatoriatului, din diferite generaţii, centre universitare şi filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România. O pagină corală de excepţie prin care, pe lângă reflecţia prilejuită de schimbul de idei şi puncte de vedere, ne putem bucura de o splendidă galerie de lucrări prin care artistele ne ilustrează trăsăturile şi particularitățile feminine pe care le reprezentă în propria creaţie. Anchetă realizată de Afrodita Cionchin.

„Am încercat să văd pictura din alte perspective, să n-o limitez ci să adaug elemente din celelalte discipline”. În această pagină vă propunem interviul cu Florica Prevenda, unul dintre cei mai inovatori artiști români din sfera picturii contemporane. Formată la Iași înainte de 1989, apoi profesor asociat al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti între 1993 şi 1997, artista s-a afirmat pe plan internațional prin expoziţii personale și de grup în Belgia, Germania, Polonia, Canada, Spania, Marea Britanie, Israel, Italia, Olanda, SUA. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„Mi se potriveşte să spun că sunt un cetăţean revoltat al acestei planete, angajat social şi politic”, afirmă Lia Perjovschi, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali din România, fondatoarea și coordonatoarea AAC/CAA (Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei), o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începînd din 1985, și a KM (Muzeul Cunoașterii/Knowledge Museum), un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de artistă în 1999 şi care continuă pînă astăzi. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„Îndrăznesc să spun că Pavilionul României de la Veneția reprezintă o încercare majoră pentru oricine se încumetă să se aventureze într-un astfel de proiect. Mai întâi, pentru că avem de-a face cu un format vetust de reprezentare națională, iar Bienala de la Veneția nu e doar cea mai mare expoziție de artă contemporană din lume, ci este şi o competiție deschisă cu celelalte ţări participante, un soi de Eurovision”. Ne mărturiseşte Maria Rus Bojan, curator şi critic de artă. În 2011, a fost curatorul Pavilionului României la Bienala Internațională de Artă de la Veneţia. Interviu de Afrodita Cionchin.

„După 1990, artistele nu sunt neapărat foarte vizibile la Veneția, din păcate. În 2017, deci în urmă cu doar patru ani, curatoarea Magda Radu dă voce unei artiste importante, într-o expoziție solo: Geta Brătescu. E prima oară când vedem o personală în Pavilionul României dedicată unei artiste!.Aștept să văd mult mai multe artiste și curatoare în viitor în Pavilionul României”. Afirmă Daria Ghiu, critic de artă şi curator, care s-a ocupat îndeaproape de istoria Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneția. Interviu de Afrodita Cionchin.

„În România, potențialul femeilor rămâne nevalorificat din cauza inegalităților de gen care se regăsesc și în prezența expozițională. Acesta este motivul pentru care la Art Safari 2021 vom vedea o expoziție dedicată artistelor în proporție de100%, Seducție și triumf. Femei-artist în România”. O spune Ioana Ciocan, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București - Art Safari, cel mai mare eveniment din România dedicat artei, ajuns la cea de a opta ediție care se va desfăşura între 16-26 septembrie 2021. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„Cred că în zona artei femeile reprezintă o forță. Alegerea subiectelor, îmbinarea laturii emoționale, a vulnerabilității, intuiției, cu violența unor mărturisiri și puterea poveștilor pe care acestea le aduc în spațiul public fac discursul artistelor contemporane memorabil și necesar. Este important să facem vizibile istoriile femeilor și artistelor și să integrăm aceste discursuri pe scena locală și internațională”. Este ceea ce susţine Aurora Király, care sondează domeniul artei contemporane din diverse perspective: ca artistă, curator, manager cultural. Interviu de Afrodita Cionchin.

„Lucrez la Galeria H’art de când aveam 19 ani. La început m-am confruntat cu dificultățile specifice vârstei. Aş spune că un anumit tip de idealism m-a făcut să cred că în esență bărbații și femeile au șanse egale să curatorieze expoziții și să scrie despre artă. Un anumit tip de fragilitate personală mă face să cred că e un mediu mai dificil pentru femei. Dar în timp am descoperit că și fragilitatea vine cu un anumit tip de putere și autoritate”. Ne mărturiseşte Ioana Marinescu, istoric de artă, curator şi asistent manager la Galeria H'art. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„În cei 20 de ani de când am terminat școala, nu am ratat aproape niciun prilej să constat faptul că modelele teoretice care ne-au fost predate nu mai aveau niciun fel de aplicabilitate în practica artistică, contemporană. Ideile se succed azi cu mare repeziciune, circulă cvasi spontan prin intermediul internetului. Adaptabilitatea mi se pare, azi, o condiție sine qua non a fiecărui demers, fie el teoretic sau de practică artistică”. Afirmă Mădălina Mirea, curator şi muzeograf la Centrul Cultural Palatele Brancovenești de la Mogoșoaia. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„Mă gândesc la expoziția lay me down across the lines de acum doi ani de la Kunsthalle Bega, o colectivă feministă asumată, în cadrul căreia a expus și artista Hortensia Mi Kafchin, născută Mihuț Boșcu Kafchin. Așadar, însăși noțiunea de femeie-artist presupune un spectru destul de larg, cu multe nuanțe, în timp ce condiția în sine implică într-o oarecare măsură și asumarea unui rol sau a unei identități; iar în această privință, nu consider că ar fi ceva de schimbat”. Remarcă Ana Daniela Sultana-Cipariu, curator şi columnist Agenția de cArte. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

„Pentru mine, a fi curator e un lucru pe care-l explorez de 5 ani, de când lucrez la MARe, trecând prin cercetare, alcătuirea expozițiilor, relația cu artiștii, înțelegerea scenei de artă românească, articularea ideilor, a conceptelor, a textelor. Curatorierea fiind o instituție încă la început de drum în România, cred că există libertatea (și avantajul) de a te putea juca, de a putea explora varianta personală de a fi curator și de a lucra cu arta”. Ne mărturiseşte Ioana Iuna Şerban, curator asistent la MARe (Muzeul de Artă Recentă). Interviu realizat de Afrodita Cionchin.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.